Financial Times: Cum a devenit România o bază pentru start-up-uri IT, deşi mulţi o asociază cu biserici medievale şi drumuri pline de gropi

0
Publicat:
Ultima actualizare:

La prima vedere, România pare a fi un loc probabil nepotrivit pentru start-up-uri de ultimă generaţie. Vizitatorii săi o asociază cu munţi pierduţi în ceaţă, biserici medievale şi drumuri pline de gropi.

Totuşi, cumpărarea companiei româneşti Vector Watch de către americanii de la Fitbit pare să confirme faptul că forţa de muncă din România, o piaţă internă semnificativă şi în creştere, precum şi statutul de membru al UE fac ţara o destinaţie europeană promiţătoare pentru investitorii tehnologici, scrie Financial Times.  

Dezavantajul României este, însă, un mediu de finanţare sub-dezvoltat şi fragmentat, dar un val recent de tranzacţii relevă creşterea viguroasă a sectorului tehnologic.

„Ceea ce mi se pare cel mai impresionant şi mai liniştitor este numărul activ de tineri antreprenori din domeniul tehnologiei, copii la doar 20 de ani, care au imaginaţia şi puterea de a intra într-un ecosistem global al start-up-urilor”, spune Eric Friedman, co-fondatorul Fitbit, adăugând: „Evoluţia scenei de start-up-uri din România este extrem de pozitivă. Noi fonduri de investiţii şi îngeri de afaceri sprijină tot mai multe start-up-uri bazate pe tehnologie”.

Achiziţia Vector Watch este văzută ca dovadă a potenţialului României. Lansată în 2015 de către antreprenorul tech român Andrei Pitis, compania a câştigat laude internaţionale pentru viaţa de 30 de zile a bateriei ceasurilor, funcţionalitate încrucişată şi design. Iar achiziţia nu doar că se adaugă gamei de produse Fitbit. Friedman a declarat că foloseşte de asemenea Vector Watch - care are o prezenţă comercială în 27 de ţări - pentru a-şi spori prezenţa în Europa, Orientul Mijlociu şi Africa şi pentru a-i ajuta să înfiinţeze un centru de dezvoltare în Bucureşti.

România a devenit o destinaţie preferată pentru outsourcing IT de câţiva ani, cu avantaje competitive, precum piaţa internă de 20 de milioane de euro, una dintre economiile cu cea mai rapidă creştere din Europa şi tinerii absolvenţi cu abilităţi lingvistice bune. Ţara se poate baza şi pe moştenirea comunistă a excelenţei în domeniul ştiinţei, matematicii şi educaţiei tehnice. Accentul se îndreaptă spre utilizarea acestora pentru a dezvolta companii inovatoare.

„Există o mulţime de oameni care au capacităţi tehnice şi de dezvoltare software”, spune Mircea Vadan, antreprenor tehnic şi fondator la Cluj Startups. „În comparaţie cu majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est, România are avantajul resurselor umane. Este mai uşor să găseşti talent. Participarea la UE este de asemenea un avantaj în comparaţie cu Ucraina, care are o dimensiune mai mare şi are mult talent, dar trece printr-o perioadă dificilă”, a mai spus el.

La rândul său, spiritul antreprenorial a fost stimulat de cererea de profesionişti calificaţi; atunci când o întreprindere nu reuşeşte, este uşor pentru angajaţii săi să găsească un loc de muncă în altă parte. În plus, chiriile sunt relativ scăzute - în jur de jumătate faţă de cele din Berlin, potrivit InvestRomania. Salariile, deşi cresc, sunt accesibile în funcţie de standardele vest-europene, media anuală pentru un dezvoltator de software fiind de aproximativ 17.000 de euro. O serie de oraşe îţşi înmulţesc acum scena start-up-urilor, mai ales Bucureşti şi oraşul universitar transilvănean Cluj, precum şi Braşov şi Timişoara.

Începând cu anul 2016, start-up-urile româneşte au acumulat 11,3 milioane de euro, în timp ce valoarea totală a ieşirilor a fost de 72 milioane de euro, potrivit lui Bogdan Ceobanu, fost antreprenor, acum în unitatea de inovare a Comisiei Europene. În primele opt luni ale anului 2017, finanţarea a crescut la 38,4 milioane de euro. Acest lucru a fost în mare măsură determinat cele 30 de milioane de dolari, strânse de UiPath, dezvoltator de software de automatizare a proceselor, care are mari clienţi multinaţionali.

Un alt succes românesc este Clever Taxi, un dezvoltator de aplicaţii de transport achiziţionat de serviciul mytaxi al lui Daimler în iunie pentru o sumă nedezvaluită. Clever Taxi a fost înfiinţată în 2010 şi are 17.000 de şoferi şi 600.000 de clienţi în România - un exemplu al modului în care dimensiunea pieţei locale permite start-up-urilor româneşti să crească. Ca şi în cazul Vector Watch, achiziţia este de aşteptat să stimuleze cercetarea şi dezvoltarea în Bucureşti.

Companiile de peste mări au adesea „ADN românesc”. Când Facebook a achiziţionat pentru optimizarea publicităţii video start-up LiveRail pentru o sumă de 400 – 500 milioane de dolari în 2014, guvernul şi presa românească au subliniat că doi dintre fondatorii săi erau români, iar compania avea un birou în Cluj. Platforma de analytics sociale UberVU, achiziţionată de compania canadiană de social media Hootsuite pentru suma de 15 – 20 de milioane de dolari în 2014, a fost de asemenea fondată de români.

Este destul de normal ca antreprenorii din tehnologie de pe pieţele mici şi emergente să se stabilească în locuri precum Silicon Valley, Berlin, Londra. Ei profită de ecosistemele de start-up-uri deja stabilite şi au mai multe şanse să întâlnească investitori şi parteneri. Finanţarea start-up-urilor în România poate fi dificilă, în opinia lui Peter Barta, un investitor şi administrator de fonduri de investiţii. El spune: „Majoritatea finanţării provine din subvenţii de la stat sau din finanţare publică, fie prin subvenţii, fie prin facilităţi fiscale”.

  

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite