Fondul Proprietatea, lovit de separarea activităţilor din energie. Greg Konieczny spune că în România nu există acum vreo implementare oficială a directivei

Fondul Proprietatea a criticat deseori managementul defectuos de la companiile de stat

Fondul Proprietatea trebuie să aleagă între a avea un membru în Consiliile de Supraveghere ale Transelectrica si Transgaz, sau în societăţile de producţie, precum Hidroelectrica sau Romgaz, din cauza directivelor europene care stabilesc separarea totală a activităţilor de transport. Pe de altă parte, FP spune că în acest moment nu există o reglementare în legislaţia naţională asupra implementării restricţiilor respective.

Informaţia a fost prezentată vineri de către Gabriel Dumitraşcu, directorul Direcţiei de Privatizare şi Administrare, din cadrul Departamentului pentru Energie.

„Şi Fondul Proprietatea trebuie să se conformeze unbundlingului european”, a afirmat Dumitraşcu. Fondul este o victimă neaşteptată a prevederilor comunitare din cauză că, prin prezenţa membrilor săi în consilii, ar ajunge să deţină informaţii privilegiate, pe care să le folosească în managerierea celorlalte entităţi la care este acţionar.

Or, separarea activităţilor presupune eliminarea acestor posibile conflicte de interese. De altfel, statul român a fost forţat să transfere Transelectrica şi Transgaz de la Ministerul Economiei la cel de Finanţe, pentru a avea în scripte alt proprietar decât entitatea care deţine producătorii şi furnizorii.

Fondul Proprietatea are acţiuni atât la Transelectrica şi Transgaz, cât şi la Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Complexul Energetic Oltenia, Romgaz sau distribuţiile de energie şi gaze.

Fondul Proprietatea a fost unul dintre principalii critici ai managementului defectuos de la companiile de stat. În 2011, FP a prezentat public contractele pentru energie hidro ieftină avute de "băieţii deştepţi" cu Hidroelectrica, după şapte ani de controverse. În tot acest timp prevederile contractuale, precum preţurile şi cantităţile, rămăseră necunoscute, sub diverse pretexte, precum "secretul comercial".

UPDATE Fondul Proprietatea recunoaşte existenţa unei astfel de cerinţe europene în legislaţia comunitară, dar spune că în prezent, nu există o reglementare în vigoare la nivel naţional în baza directivei.

“Ştim că România se află în plin proces de formare a cadrului instituţional pentru a se supune prevederilor Directivei 2009/72/CE privitoare la regulile pieţei interne de electricitate. Din acest cadru face parte şi cerinţa potrivit căreia aceeaşi entitate nu este abilitată «să numească membri în consiliul de supraveghere, în consiliul de administraţie sau în alte organisme care reprezintă întreprinderea din punct de vedere juridic în cazul unui operator de transport şi de sistem sau în cazul unui sistem de transport şi, de asemenea, să exercite, direct sau indirect, controlul sau să exercite vreun drept asupra unei întreprinderi care desfăşoară oricare dintre activităţile de producere si furnizare» (Art. 9 lit [c]). Conformarea cu aceste reguli este o cerinţă necesară pentru încheierea procesului de certificare a operatorilor de transport şi de sistem care aderă la principiul independenţei. În acelaşi timp, în prezent nu există o reglementare în vigoare la nivel naţional în privinţa implementării restricţiilor de vot în companiile din sectorul energetic, în baza prevederilor Directivei", a declarat, într-un răspuns pentru "Adevărul!", Greg Konieczny, managerul de fond al FP.

Konieczny arată cu degetul spre Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE), care nu a informat Fondul despre stadiul procesului de certificare.

"Fondul Proprietatea nu a fost notificat de ANRE despre stadiul actual al procesului de certificare a operatorilor de transport şi de sistem şi va continua să îşi folosească drepturile sale de acţionar minoritar al acestor companii până în momentul în care procesul de certificare se va finaliza”, a mai spus Konieczny.