FOTOGALERIE „Dulceaţa lu’ Răzvan“, afacerea unui tânăr de 25 de ani

Reghineanul Răzvan Rusu a ajuns să vândă 30.000 de borcane de dulceaţă pe an după ce în vara anului trecut şi-a deschis o mică fabrică într-un sat cu mai puţin de 1.000 de locuitori din judeţul Mureş.

Răzvan Rusu (25 de ani), un tânăr din Reghin, a ales să fie propriul său şef imediat după ieşirea de pe băncile facultăţii şi şi-a deschis un business care îi împărtăşeşte dragostea pentru natură şi tradiţie.

Şi-a deschis în vara anului trecut o fabrică de dulceţuri într-un sat din judeţul Mureş, iar borcanele cu „Dulceaţa lu’ Răzvan“ se găsesc acum pe rafturile hipermarketurilor, în multe magazine din ţară, dar şi de peste graniţă şi sunt la mare căutare şi pe internet.

Absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Economice şi al unui program de master în agrobusiness în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Răzvan a decis să-şi deschidă o afacere pentru că, după cum spune chiar el, a vrut să arate că se poate.

„S-a dovedit a fi un act bun, dar cu bătaie lungă. Un job m-ar fi disciplinat şi m-ar fi ajutat mai mult financiar, afacerea m-a pus la treabă, iar rezultatele acesteia urmează să apară“, spune tânărul de 25 de ani.

Şi-a găsit la Londra un „business angel“

A ales să-şi deschidă o afacere cu dulceţuri pentru că i s-a părut cea mai accesibilă la momentul respectiv, chiar dacă mulţi i-au recomandat să profite de zona montană cu multe gospodării cu animale şi să-şi deschidă o fabrică de lactate.

„Pentru dulceaţă am avut nevoie de 2.000 de lei, să o produc şi să o pun în borcane, bani pe care i-am obţinut de la un prieten, de la părinţi şi din vânzarea telefonului“, spune Răzvan.

După ce potenţialul afacerii s-a dovedit a fi semnificativ, tânărul şi-a dat seama că trebuie să-şi dezvolte activitatea şi să-şi deschidă o fabrică.

A ales ca făbricuţa lui să fie ridicată la Idicel-Pădure, un sat aflat la o distanţă de 20 de kilometri de oraşul Reghin, pentru că este „deosebit prin sălbăticia locului“.

Cu ajutorul tatălui său şi al localnicilor, fabrica a fost construită în patru luni şi a fost gata la sfârşitul lunii august a anului trecut.

Investiţia iniţială în afacerea lui Răzvan s-a ridicat la 20.000 de euro. Iar pentru a-şi putea demara afacerea, a căutat şi şi-a găsit un „business angel“ – un investitor dispus să finanţeze o idee de afaceri.

L-a cunoscut la Londra, în cadrul unui târg de alimente, şi l-a convins că merită să investească în dulceaţa lui. O parte din investiţie a fost contribuţia tânărului, o parte a investitorului. Iar în primăvara acestui an, Răzvan şi-a găsit un nou partener de afaceri, dispus să îl ajute să-şi dezvolte noi produse.     

Pe rafturile hipermarketurilor

Acum, pe poarta fabricii de la Idicel-Pădure ies borcane cu nouă sortimente de dulceaţă, dar şi unul de zacuscă. Toate se bucură de succes, spune Răzvan, însă vedeta este dulceaţa de afine.

Cu ce se deosebeşte de toate celelalte „Dulceaţa lu’Răzvan“? Este naturală, umană, tradiţională, făcută la ceaun, aşa cum o fac gospodinele în gospodăriile lor, spune tânărul.

Iar fructele sunt colectate de la gospodarii din Idicel-Pădure.

„Am găsit o dulceaţă de cireşe de doi ani şi, gustând-o, mă întrebam oare de la ce vecin sunt cireşele din ea. Dulceaţa mea se diferenţiază prin conţinutul real de fruct şi prin procesul de fabricaţie, în fiecare borcan este aer de Idicel, nu dintr-o hală industrială“, explică tânărul antreprenor.

Răzvan şi-a propus să producă anual 100.000 de borcane cu dulceaţă, nu şi-a atins încă obiectivul, însă, ardelean fiind, şi-a dat seama că totul se realizează în tihnă.

Pe poarta fabricii ies 30.000 de borcane cu dulceaţă pe an, dar Răzvan crede că va ajunge în curând la 50.000 de borcane. Dată fiind reţeta pe care o foloseşte, Răzvan spune că „singura concurenţă vine din partea gospodinelor şi a bunicilor care sunt harnice şi pun de toate pentru iarnă“.

După mai puţin de un an, de când s-au deschis porţile fabricii de la Idicel-Pădure, „Dulceaţa lu’ Răzvan“ a ajuns pe rafturile Mega Image şi Auchan Bucureşti, în magazinele din ţară, dar şi în băcăniile cu produse tradiţionale din Marea Britanie şi din Italia.

De asemenea, tânărul îşi promovează şi vinde dulceaţa şi online, printr-un site propriu. Preţul unui borcan de dulceaţă de 200 de grame pleacă de la 12 lei şi ajunge la 19 lei, în funcţie de sortiment.

Dacă un borcan de dulceaţă de afine costă 12 lei, unul de cireşe amare are un preţ de 17 lei, iar magiunul de prune se vinde cu 19 lei.

„În 2013 am avut o cifră de afaceri de 70.000 de lei şi un profit mic, iar anul acesta estimez o dublare a vânzărilor, fiind un an întreg şi cu mai multe produse în portofoliu. La profit nu mă gândesc încă atât de mult. Vreau să-mi organizez afacerea, să fie una durabilă şi să se autosusţină fără problemele sezonalităţii care îi sunt caracteristice“, explică tânărul.

La început, Răzvan a avut un singur angajat, pe doamna Veronica, o localnică din Idicel care şi-a oferit tot sprijinul.

Apoi, în jurul ei, a format o echipă de patru oameni, toţi din sat, care muncesc zi de zi la ceaun şi la pregătit marfa pentru expediat. Chiar dacă Răzvan se împarte între Reghin, Cluj-Napoca şi târgurile de profil organizate în ţară şi în străinătate, el poate fi găsit adesea la făbricuţa de la Idicel învârtind în dulceaţa pusă pe foc.

Puntea dintre Idicel şi Cluj, un magazin-concept

La sfârşitul lunii trecute, Răzvan a deschis în Cluj-Napoca un magazin-concept pe care l-a numit „Răzvănărie“, un loc de 12 metri pătraţi cu un perete întreg cu borcănele cu dulceaţă, dar şi cu un spaţiu alocat pentru prepararea clătitelor şi a papanaşilor cu dulceaţă.

„Este un loc mic, dar am folosit un design cald şi modern, unde am colaborat cu artizani de mobilier şi decor, multe elemente fiind unicat“, explică tânărul.

Noua afacere de la Cluj-Napoca a fost demarată de Răzvan împreună cu Alexandra Farago, prietena sa, care i s-a alăturat în aventura antreprenorială după terminarea Facultăţii de Drept.

Planuri de extindere

Răzvan vrea să-şi definească până la sezonul din vară noul produs la care lucrează de zor (care „nu este o dulceaţă“), şi să-şi crească producţia cu încă 10.000 de borcane pentru a ajunge la ţinta fixată de 100.000 de borcane pe an.

De asemenea, vrea să extindă „Răzvănăria“ şi, la momentul oportun, aceasta să ajungă şi în Bucureşti.

„Vrem să facem lucrurile simplu, după puterile noastre şi după cerinţele pieţei. Ne-am poziţionat corect pentru anul 2014, în care locurile create trebuie să aibă identitate şi să creezi produse noi care să atragă oamenii şi să stârnească curiozitate“, susţine tânărul.