Guvernul a luat decizia corectă în cazul memorandumului cu Rompetrol

Epopeea memorandumului cu Rompetrol tinde să se apropie de final. Decizia prim-ministrului de a aproba memorandumul în Guvern a rămas singura soluţie pentru ca România să valorifice potenţialul economic care derivă din acest acord.

Epopeea memorandumului cu Rompetrol tinde să se apropie de final. În 2013, Curtea Constituţională a dat două verdicte contradictorii pe marginea aceluiaşi acord. În prima parte a anului trecut, PDL a atacat la Curtea Constituţională memorandumul, iar judecătorii CCR au decis că legea trecută prin Parlament este constituţională. Spre finalul anului însă, aceeaşi Curte a admis sesizarea de neconstituţionalitate a preşedintelui Băsescu, ceea ce a generat practic un blocaj pe tema datoriei Rompetrol.

În acest context, premierul Ponta a luat decizia de a renunţa la procedura parlamentară, alegând calea adoptării în guvern. Astfel, şeful Executivului i-a solicitat ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niţă, să pregătească, împreună cu Ministerul Justiţiei, un proiect de act normativ prin care Guvernul să aprobe memorandumul cu Rompetrol.

"Domnul Niţă, în baza deciziei Curţii Constituţionale - care şi-a schimbat opinia, dar asta e, de aia e Curte Constituţională - vă rog ca, împreună cu Ministerul Justiţiei, să veniţi cu memorandumul privind Rompetrol. Eu vreau să salvăm locurile de muncă de la Rompetrol, să salvăm unul din principalii contributori la bugetul public şi vreau să salvăm imaginea României, că ne respectăm investitorii, nu îi gonim din motive pur politice şi populiste. Deci, veniţi, adoptăm în Guvern, cum a zis Curtea Constituţională, şi mergem mai departe în acest sens", i-a comunicat premierul Ponta ministrului Niţă la începutul şedinţei de guvern.

Trebuie precizat că, în urma vizitei lui Victor Ponta în Asia Centrală din vara anului 2013, una dintre ţările în care premierul român a făcut o escală a fost tocmai Kazahstanul, ocazie cu care s-a semnat deja celebrul acord. În urma memorandumului dintre Guvernul României şi compania kazahă legat de stingerea datoriei Rompetrol către statul român, România urma să primească 200 de milioane de dolari pentru 26% din acţiunile companiei, cu 20 de milioane mai mult decât ar fi obţinut la bursă, urmând să rămână şi cu un pachet minoritar de acţiuni, de 18%, la rafinăria Petromidia. În plus, KazMunaiGaz se angajase să facă investiţii de un miliard de dolari în România în următorii 7 ani.

În altă ordine de idei, memorandumul reprezintă o oportunitate pe care România nu-şi putea permite să o rateze, mai ales că banii ce urmau a fi plătiţi de KazMunaiGaz şi investiţiile masive ce urmau a fi realizate ofereau ţării noastre o infuzie de capital binevenită.

Prin urmare, decizia prim-ministrului de a aproba memorandumul cu Rompetrol în Guvern rămăsese singura soluţie pentru ca România să valorifice potenţialul economic care derivă din acest acord, dejucând astfel jocul politic lipsit de onestitate al preşedintelui Băsescu, cel care a încercat de fiecare dată să pună beţe în roate. Foarte important este totodată semnalul pe care Guvernul României îl transmite este unul de seriozitate atât în relaţia cu KazMunaiGaz, dar şi cu firmele şi companiile care doresc să investească în ţara noastră.