INFOGRAFIE Ce afaceri mai merg bine în România. În ce domenii au crescut cel mai mult vânzările, unde au scăzut

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Serviciile cu un grad înalt de complexitate şi fabricarea de produse cu valoare adăugată mare au avut anul trecut cele mai consistente creşteri ale cifrei de afaceri, dar şi construcţia de locuinţe a înregistrat un avans semnificativ pe fondul reculului din anii precedenţi.

Topul cifrelor de afaceri, întocmit de „Adevărul“ pe baza datelor centralizate la Institutul Naţional de Statistică (INS), arată că serviciile şi industria care se axează pe calitate au cele mai mari creşteri ale vânzărilor. De asemenea, după mai mulţi bani de scădere, afacerile din sectorul construcţiilor rezidenţiale şi nerezidenţiale au crescut cu peste 10%, iar cele din comerţul cu produse alimentare şi nealimentare – cu peste 7,5%. 

Campionii creşterii cifrelor de afaceri au fost anul trecut constructorii de locuinţe, cu un avans de peste 30%. Şi în sectorul construcţiilor de clădiri nerezidenţiale (acele clădiri fără scop locativ) s-a înregistrat un avans al afacerilor de peste 16%, însă scăderea a fost de aproape 22% în construcţii inginereşti (de infrastructură), potrivit datelor INS.  

Sectorul IT se menţine în topul celor mai mari creşteri ale cifrei de afaceri, cu un avans de 22%, fiind un domeniu cu un potenţial uriaş pe piaţa românească având în vedere forţa de muncă calificată, dar şi ieftină. Extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale a fost şi în 2014 unul dintre sectoarele care s-au bucurat de o creştere semnificativă a afacerilor, respective 18%. Creşteri de peste 10% ale afacerilor s-au înregistrat şi în serviciile de recrutare şi resurse umane (20,6%), în fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice (15,6%), a produselor de cocserie (15%) şi a maşinilor şi utilajelor (14,7%), în producţia de calculatoare (14,1%) şi de produse textile (12%). 

Comerţul reînfloreşte

După mai mulţi ani de scădere sau de creşteri anemic, comerţul a dat anul trecut primele semne clare de revenire. Per total, comerţul cu amănuntul a întrgistrat anul trecut un avans cu 7% faţă de anul 2013. Astfel, cifra de afaceri înregistrată de comercianţii de produse nealimentare a crescut anul trecut cu 10,6%, iar de cei din vânzarea de alimente – cu 7,5%. Totuşi, vânzările benzinarilor (comerţul cu carburanţi în magazinele specializate) au crescut anul trecut cu numai 0,3%, acestea fiind afectate negativ de introducerea, de la 1 aprilie 2014, a accizei suplimentare de 7 eurocenţi pe litrul de benzină sau motorină. 

Extracţia cărbunelui, cea mai proastă afacere

Pe minus au ieşit afacerile din industria extractivă a cărbunelui, din sectorul construcţiilor inginereşti, jocurile de noroc sau cele din restaurante şi hoteluri, dar şi cele din publicitate.  Extracţia cărbunelui a fost afacerea care a înregistrat cea mai proastă evoluţie în 2014, o scădere de peste 47%. Deşi vital pentru România, sectorul producţiei de energie pe bază de cărbune este afectat de ineficienţă şi de management dezastruos. 

Costurile mari pe care le presupun extracţia şi prelucrarea cărbunelui au făcut ca acest sector să piardă teren, dată fiind producţia mare, dar şi mult mai ieftină, a energiei din surse hidro sau altele regenerabile (eolian şi fotovoltaic). La ultima misiune la Bucureşti, la începutul acestei luni, delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi a Comisiei Europene au cerut Guvernului restructurări masive în sectorul producţiei de energie pe bază de cărbune – Complexul Energetic Oltenia şi Complexul Energetic Hunedoara, palide umbre ale mineritului care exista anterior, în perioada comunistă, în Valea Jiului sau în bazinul Olteniei.

Drumarii, loviţi de tăierea investiţiilor statului

Construcţiile inginereşti sunt, de fapt, lucrările de infrastructură (autostrăzi, drumuri, poduri, tuneluri, căi ferate, aerodromuri, porturi, sisteme de irigaţii sau de canalizare), astfel că scăderea afacerilor în acest sector este explicată de tăierea semnificativă aplicată anul trecut de Guvern cheltuielilor pentru investiţii. 

Execuţia bugetului pentru 2014, publicată recent de Ministerul Finanţelor, arată că Guvernul a cheltuit în 2014 pentru investiţii, atât din surse interne, cât şi externe, doar 32,4 miliarde de lei, deşi prin buget programase 40 de miliarde de lei.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite