Investiţiile continuă în majoritatea sectoarelor de activitate, dar e nevoie de mai multă predictibilitate

Investiţiile continuă în majoritatea sectoarelor de activitate, iar transformarea şi adaptarea permanentă la noile realităţi rămân priorităţile în business, în trimestrul al IV-lea al anului 2021, au concluzionat participanţii la Forumul de Business România.

NEW ECONOMY AGENDA. Evenimentul a fost co-organizat de 8 asociaţii de business, care reprezintă unii dintre cei mai mari contributori în PIB-ul Romaniei: AHK România – Camera de Comert Româno – Germană, ANIS – Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii, Asociaţia Română pentru Smart City, ARILOG – Asociaţia Română de Logistică, CRE – Centrul Român al Energiei, HORA – Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România, Camera de Comerţ Eleno-Română şi BUCHAREST REAL ESTATE CLUB.   

Principalele cifre şi realităţi de business, la nivelul Trimestrului al IV-lea din 2021:

INVESTIŢIILE GERMANE ÎN ROMÂNIA:

 Germania rămâne cel mai mare partener comercial al României, schimburile comerciale însumand 30,9 mld. EUR in 2020. Volumul schimburilor comerciale în primele 6 luni ale anului 2021 între cele două ţări a fost de 16,4 mld. EUR (+20,5%). „Până la sfârşitul anului 2021 ne aşteptăm ca cifrele să crească chiar peste nivelul celor din 2019 (cca. 32 mld. EUR),” estimează AHK. 

 Andreas Lier, preşedintele AHK România, a adresat tema sustenabilităţii, în contextul Acordului Verde European (Green Deal), care are ca scop transformarea economiei europene într-una neutră din punctul de vedere al impactului asupra mediului până în anul 2050. ”Acordul verde cuprinde o agendă politică care acoperă multe domenii, de la neutralitatea carbonului, la economia circulară, mobilitatea inteligentă şi multe altele. Este nevoie de o politică industrială puternică şi de un cadru de reglementare pentru ca Acordul Verde al UE să fie un succes”, spune Andreas Lier, preşedinte AHK România.

 Pandemia continuă să aibă un impact puternic asupra companiilor, în special în ce priveşte lanţurile de aprovizionare. 81% dintre companiile intervievate în cadrul unui sondaj AHK raportează creşteri de preţuri sau dificultăţi de aprovizionare. Cu peste 550 de companii membre, AHK este cea mai mare Cameră de Comerţ bilaterală din România si este reprezentanta oficială a economiei germane în România. 

ENERGIA, O MIZA MAJORĂ. FLUCTUAŢIILE DIN ENERGIE PUN PRESIUNE PE TOATĂ ECONOMIA, CÂT ŞI PE CONSUMATOR 

 Fluctuaţiile şi evolutiile din domeniul energetic – precum scumpirea pretului gazelor sau energiei electrice – vor pune presiune atât la nivelul companiilor din economie, unităţilor de producţie, cât şi asupra nivelului de trai al consumatorului final, atrag atenţia reprezentanţii Centrului Român al Energiei (CRE). 

 Taxarea emisiilor de CO2 de către UE determină presiunea de creştere a preţului energiei şi încurajează în acelaşi timp noile investiţii în tehnologii regenerabile. Acest mecanism poate deveni problematic pentru statele unde profitabilitatea din economie este marginală, aşa cum este şi cazul României. Soluţiile pentru ţara noastră pot veni din 2 mari direcţii: susţinerea unor scheme de suport în ceea ce priveşte eficienţa energetică pentru companii şi consumatorii industriali şi gestionarea reducerii sărăciei energetice coroborată cu compensarea consumatorilor vulnerabili. 

INVESTIŢIILE IMOBILIARE CONTINUĂ, MARII JUCĂTORI SE ADAPTEAZA NOILOR REALITĂŢI

 În domeniul de Real Estate, investiţiile continuă. Marii jucatori se adaptează noilor tendinţe sanitare, integrează tehnologia, isi diversifica portofoliile şi se pregătesc de etapa post-pandemică, conform BUCHAREST REAL ESTATE CLUB.  

 IMMOFINANZ continuă investiţiile curente atât pe segmentul de office (modernizarea clădirii Bucharest Financial Plaza şi transformarea acesteia într-o clădire emblematică myhive, cu spaţii de înaltă calitate şi cu nivel de certificare a construcţiei pentru dezvoltare durabilă Gold, precum şi demararea procesului de transformare a clădirii Victoria Park tot într-o proprietate myhive), cât şi pe cel de retail (unde are în lucru un proces complex de refurbishment al centrului comercial VIVO! Baia-Mare, pe o suprafaţă de 10.000 mp, ce va fi finalizat în Q4 2021).

 Dupa finalizarea preluării clădirilor Campus 6.2 şi Campus 6.3 de la Skanska, fondul austriac S IMMO lucrează la un nou proiect boutique de birouri – Dorobanţi Office Building (5.000 mp). Proiectele mixte, ce înglobează funcţiuni şi facilităţi multiple sunt marile câştigătoare în urma pandemiei. AFI intenţionează să dezvolte un nou proiect în proximitatea AFI Cotroceni, cu 3 funcţiuni: apartamente pentru închiriat, birouri şi spaţii de retail. Vastint are în plan o nouă fază (birouri & retail) a proiectului mixt de la Timpuri Noi.

IT & C 

 Tehnologia şi aportul jucătorilor din IT & C vor accelera economia locală. Acest segment a continuat să crească atât în ceea ce priveşte veniturile, cât şi ca număr de angajaţi, în ciuda impredictibilităţii fiscale şi politice care domină peisajul local. Pentru ca acest sector să-şi menţină acelaşi ritm de creştere, ANIS recomadă continuarea investiţiilor şi iniţiativelor publice şi private în domenii strategice precum educaţia şi inovaţia, menite să susţină dezvoltarea pe termen mediu şi lung a industriei de software şi servicii pe plan local. Prin susţinerea adoptării digitalizării, sectorul poate ajunge la o pondere de 10% din PIB, faţă de 5,7%, conform studiului ANIS lansat în decembrie 2019. ANIS este singura Asociaţie Patronală românească a Industriei de Software şi Servicii. Cele 

peste 160 de companii membre ANIS reprezintă aproximativ 66% din totalul industriei IT româneşti şi angajează aproximativ 42% din forţa de muncă din domeniul IT.  

 Din punctul de vedere al impactului pandemiei asupra angajatorilor şi angajaţilor din IT&C, retenţia personalului, satisfacţia angajaţilor şi productivitatea au fost cele mai afectate în urma fenomenului “Work From Home”, în procente de 13%, 24% şi respectiv 19%, conform unui sondaj realizat de ANIS în rândul companiilor din IT&C.   

SMART CITY 

 Asociaţia Română pentru Smart City prioritizează strategia de ”smart community” a României pe baza feed-back-ului privind nevoile comunităţilor locale. 

 „Avem în lucru proiecte macro privind digitalizarea şi transformarea digitală, proiecte de Smart City şi Smart Village dar, mai ales proiectele de dezvoltare a comunităţilor în raport cu oportunităţile oferite de PNRR”, declară Eduard Dumitrascu, Preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City.

 În România există cumulat peste 860 de iniţiative smart city. Avem şi câteva proiecte relevante în smart village - Sadu, Şelimbăr, Luncăviţa - , dar şi mai multe alte zeci de proiecte care dezvoltă aceste comunităţi rurale, aflate în proximitatea marilor aglomerări urbane, care au înţeles rolul de magnet pe care îl au centrele urbane şi au venit complementar, cu soluţii pentru creşterea calităţii vieţii, sau pentru dezvoltarea infrastructurii. PNRR este o oportunitate pentru dezvoltarea României, inclusiv la nivelul comunităţilor rurale, subliniază reprezentantul Asociaţiei Române pentru Smart City, organizaţia industriei Smart City cu peste 270 de membri şi parteneri din rândul autorităţilor locale, mediului de business, academic şi societăţii civile. 

LOGISTICĂ:

 Logistica şi transporturile raportează business constant şi profituri în creştere. Companiile din transport şi logistică au realizat în 2020 o cifră de afaceri de 2,88 de mld. EUR (comparabila cu cifra de 2,89 mld. EUR în 2019), însă cu profituri în creştere - de la 142,7 mil. EUR în 2019, la 169,2 mil. EUR in 2020, conform datelor publicate de revista Tranzit. 

 “Cu toate acestea, câteva provocări majore pun presiune pe domeniul logistic la acest moment: lipsa forţei de muncă – nu doar la nivelul lucrătorilor şi specialiştilor, ci şi la nivelurile superioare de management; lipsa recunoaşterii domeniului de activitate în economia naţională, de aici decurgând şi lipsa educaţiei atât la nivel de învăţământ (nu există încă o facultate de logistică), cât şi la nivel de mentalitate a angajatorilor,  care nu investesc in pregatirea personalului,“ subliniaza  ARILOG – Asociaţia Română a Logisticienilor, care reuneşte peste 100 de companii cu domeniu de activitate in logistică, distribuţie şi domenii adiacente. Ritmul lent al investiţiilor publice în infrastructură pune de asemenea presiune pe acest sector, mai apreciază marii logisticieni. 

 Impozitarea diurnei şoferilor propusă de ANAF aduce mari provocari transportatorilor, mulţi dintre ei fiind în risc de faliment; pe 29 septembrie 2021, în Capitală a fost organizat un amplu protest împotriva acestor reglementări precum şi a crizei de pe piaţa RCA şi a carantinării şoferilor profesionişti.

HORECA

 Aportul HORECA la PIB–ul României este de aproximativ 5,07%, conform Organizaţiei Patronale HORA, care susţine proiectele de debirocratizare şi reglementarea bacşişului. 

 “Principalele 3 provocări ale industriei ţin de lipsa de predictibilitate în contextul pandemiei, forţa de muncă si atractivitatea meseriilor în HORECA, precum şi de relaţia foarte tensionată între proprietari şi chiriaşi”, declară Răzvan Crişan, Vicepreşedinte HORA şi Co-fondator & CEO - Kane Group. 

INVESTIŢIILE ELENE ÎN ROMÂNIA:

 Portofoliul de investiţii elene în România a atins cifra de 162 mil. EUR în T4 2021, conform datelor Camerei de Comerţ Eleno-Române. România se află pe poziţia a 5-a ca destinaţie de investiţii străine pentru Grecia, iar aceasta este al 8-lea cel mai mare investitor străin în România, cu un procent de 3.8% din totalul investiţiilor străine directe.  

 Şi investiţiile elene au continuat, atât în 2020 cât şi în 2021. Acestea s-au concentrat în special în sectorul medical dar şi in segmentele de retail/wholesale/turism. Printre cele mai recente investiţii elene se numără ATENA MEDICAL CENTER – o investiţie de 3 mil. EUR. De asemenea, în prima jumătate a anului 2021, Grupul Saracakis - o reprezentanţă de utilaje agricole - a început să funcţioneze pe piaţa din România iar grupul internaţional de management imobiliar Zeus a  achiziţionat 3 unităţi hoteliere în Bucureşti.

Toti reprezentanţii domeniilor prezente la dezbaterea de azi semnalează:

 necesitatea predictibilităţii legislative

 a dialogului cu mediul de business, dincolo de agendele politice (înainte de adoptarea de măsuri legislative cu impact în economie)

 accelerarea proceselor de digitalizare şi transparenţă administrativă la nivelul autorităţilor publice 

 creşterea capacităţii administrative şi a afacerilor de atragere a fondurilor europene 

 un focus consistent pe educaţie şi cresterea unor noi generaţii de specialişti (în condiţiile unei presiuni din ce în ce mai crescute pe forţa de muncă locală)  

 precum şi necesitatea continuă de masuri de taxare sustenabilă a economiei