Ministerul Energiei forţează ieftinirea gazelor: Cel puţin 40% din cantităţile tranzacţionate în România vor fi achiziţionate transparent, pe bursă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Tranzacţionarea transparentă a gazelor pe bursă va duce la un preţ corect, format pe baza cererii şi ofertei, nu prin înţelegeri ascunse opiniei publice
Tranzacţionarea transparentă a gazelor pe bursă va duce la un preţ corect, format pe baza cererii şi ofertei, nu prin înţelegeri ascunse opiniei publice

Producătorii şi furnizorii de gaze naturale vor fi obligaţi să tranzacţioneze cel puţin 40% din cantităţile comercializate prin bursele de profil, ţinta fiind formarea transparentă a preţurilor, în caz contrar vor fi amendaţi cu sume consistente, calculate ca procent din cifra de afaceri, a afirmat Victor Grigorescu, ministrul Energiei.

În acest moment, doar 1,5% din consumul României se tranzacţionează pe pieţe centralizate, iar restul de 98,5% se vând prin contracte bilaterale.

Producătorii şi furnizorii se opun acestei mişcări, deoarece în acest moment producţia depăşeşte consumul în ţara noastră, ca urmare a închiderii unor combinate chimice, iar gazele de import sunt mai ieftine decât cele de producţie internă. Trecerea tranzacţiilor pe burse s-ar traduce prin scăderea preţurilor, într-un mod similar procesului întâmplat în domeniul electricităţii. Producătorii de energie electrică aveau încă din 2006 obligaţia de a tranzacţiona pe OPCOM, însă contractele bilaterale încheiate cu „băieţii deştepţi“ din energie au fost prelungite în anul 2010. Energia hidro a intrat la tranzacţionare transparentă abia din 2012, când Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica, a denunţat contractele „băieţilor deştepţi“. De atunci, preţul electricităţii a scăzut pe OPCOM de la 230 de lei/MWh la 160 de lei/MWh, acelaşi lucru fiind aşteptat şi în cazul gazelor naturale.

Transparent, nediscriminatoriu şi ieftin

„Intenţia noastră este să impunem un procent minim de tranzacţionare pe pieţe centralizate, atât pentru producători cât şi pentru furnizori, iar dacă acest procent nu va fi respectat, vom impune amenzi semnificative care se raportează la cifra de afaceri.

Este foarte important de menţionat de ce facem acest lucru şi o să dau un simplu exemplu pentru a ilustra situaţia în care ne găsim în momentul de faţă. Astăzi, doar 1,5% din consumul României se tranzacţionează pe piaţa centralizată. Restul de tranzacţii se desfăşoară prin intermediul contractelor bilaterale. Ţinta noastră este să ajungem să tranzacţionăm în jur de 40% din consumul României, ceea ce echivalează cu consumul din zona consumatorilor casnici. 

Ca atare, principalul beneficiar al acestei prevederi este consumatorul final, pentru că este prima dată când vom obliga furnizorii care livrează gaze în sectorul casnic să achiziţioneze aceste gaze într-o manieră transparentă, nediscriminatorie şi în condiţii echitabile, nu prin contracte bilaterale pe care nu le poate verifica nimeni şi care nu oferă în primul rând o imagine exactă asupra costurilor la gaze naturale. Va fi prima dată când veţi putea vedea cum în practică se formează acest preţ al gazelor naturale“, a spus Grigorescu, într-un interviu citat de Agerpres.ro.

Proiectul, lansat deja în dezbatere pe site-ul instituţiei, prevede obligaţia „producătorilor sau a afiliaţilor acestora după caz, de a încheia în fiecare an calendaristic, din perioada 1 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2021, contracte pe pieţele centralizate din România, în conformitate cu reglementările ANRE, pentru vânzarea unei cantităţi minime anuale de gaze naturale din producţia proprie care nu poate fi mai mică de 40% din cantitatea de gaze naturale vândută şi livrată de aceştia, în anul calendaristic respectiv“, potrivit notei de fundamentare. 

În acest moment, gazele se comercializează numai prin Bursa Română de Mărfuri (BRM) şi pe OPCOM.

Proiectul va produce efecte încă de anul acesta, dacă va fi aprobat, pentru că i-ar obliga pe producătorii interni de gaze - Romgaz şi Petrom, în special – „ca în perioada 1 octombrie 2016 - 31 decembrie 2016, în măsura în care contractează vânzarea de gaze naturale, în perioada respectivă, să încheie contracte pe pieţele centralizate din România (...) pentru vânzarea unei cantităţi minime de gaze naturale din producţia proprie, care nu poate fi mai mică de 5% din cantitatea de gaze naturale contracată de producător în perioada respectivă, pentru a fi vândută“. 

Gazele de import au ajuns mai ieftine

Recent, Emil Calotă, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), declara că importurile de gaze ale României au fost aproape de zero în primele luni ale acestui an, însă au început să crească în ultimul timp pentru că gazele din import au preţuri mai mici decât cele din producţia internă.

Preţul pe piaţa spot cu livrare vineri este de aproximativ 58 de lei/MWh pe bursa de gaze de la Baumgarten (Austria), în timp ce consumatorul casnic din România are un preţ reglementat de 60 de lei/MWh.

În plus, producătorii interni de gaze naturale plătesc o „taxa pe liberalizare“ calculată ca şi cum gazele ar fi vândute la un preţ de minimum 72 de lei/MWh conform legislaţiei în vigoare, ceea ce practic îi împiedică pe aceştia să vândă consumatorilor industriali la preţuri sub această valoare, de 72 lei/MWh.

Potrivit estimărilor transportatorului de gaze Transgaz, gazele importate de România, prin intermediari, din Rusia, ar putea ajunge să asigure aproape o treime din consumul total al României luna viitoare (32,7%). În septembrie 2015, importurile au avut o pondere de doar 0,03% în totalul cererii interne de gaze.

Pentru august, Transgaz estima o pondere de 18% a importurilor în total consum.

Calendarul de liberalizare a preţului gazelor naturale pentru populaţie din producţia internă a fost suspendat până la 31 martie 2017, ceea ce echivalează cu îngheţarea preţului la nivelul de 60 lei/MWh, printr-o decizie adoptată în iunie de Guvern.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite