Articol publicitar

Munca temporară, noua permanenţă

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Munca temporară se foloseşte tot mai des şi în domenii tot mai diverse: de la construcţii, la IT, de la agricultură la entertainment.

Motivul este că organizaţiile se află adesea în căutarea unor opţiuni de forţă de muncă flexibile, pe proiecte, cu obiective distincte. Pe de altă parte, multe persoane îşi doresc contracte de muncă punctuale, limitate în timp, cu potenţial de dezvoltare şi diversificare a carierei. Aşadar, cuvintele cheie sunt flexibilitatea şi rezultatele sigure. Pentru ambele părţi.

Din perspectiva angajatorului, externalizarea unor activităţi punctuale oferă flexibilitate şi confort prin acoperirea riscurilor într-un mediu de afaceri dinamic, spre imprevizibil. Confortul este dat tocmai de controlul total al proceselor şi transparenţa costurilor. Prestaţia angajaţilor temporari are loc sub stricta coordonare a utilizatorului, în condiţiile degrevării departamentelor de suport ale acestuia (Resurse Umane, Contabilitate) de toate operaţiunile de recrutare, training şi payroll. În privinţa calităţii muncii, se pot agrea, cu furnizorul de leasing de personal, puncte de control şi indicatori de livrare, care să definească şi să asigure performanţele dorite.

”De ce nu aş realiza activitatea in house?” – vor spune unii antreprenori sceptici. Pentru că vorbim despre activităţi care fie nu reprezintă o prioritate şi sunt amânate la nesfârşit (de exemplu arhivarea documentelor), fie apar ca necesităţi urgente, impuse de dinamica pieţei. În ambele cazuri,  o companie nu are, de cele mai multe ori, nici timpul, nici expertiza, nici resursele suficiente.

Un alt clişeu se referă la calitatea prestaţiei unui angajat temporar. Uitaţi de imaginea de ”zilier, de persoană de mâna a doua”! Într-o piaţă matură el este parte a unei forţe de reacţie rapidă, menită să ajute compania aflată într-un vârf de activitate. Acumulează, cu fiecare misiune de muncă temporară noi competenţe, transferabile de la un job la altul, este o persoană flexibilă, adaptabilă şi dispusă la schimbare. Altfel spus, un angajat temporar deţine tocmai acele calităţi foarte bine valorizate în dinamica business-ului actual.

Iată aşadar de ce folosirea pe scară largă a leasing-ului de personal (sau munca temporară, cum este numită în legislaţie) devine treptat un nou standard. Specialiştii spun că acesta este un semn de revenire şi stabilitate economică, la nivel profund, legat de creşterea încrederii antreprenorilor. Ei  încep să îşi dezvolte afacerile, pe anumite direcţii, cu ajutorul forţei de muncă externalizate, având însă în perspectivă consolidarea ulterioară a activităţii, prin permanetizarea raporturilor de muncă. În Europa de azi, angajabilitatea tinerilor a crescut mai mult decât cea a adulţilor, tot prin muncă temporară, secondată de contractele de tip part-time. O analiză a Comisiei Europene arată că peste 50% dintre contractele încheiate pentru primul job sunt pe perioadă determinată, şi că peste 60% dintre tineri intră în piaţa muncii printr-un contract temporar. Recrutarea acestora are loc preponderent prin platforme de recrutare şi reţele de socializare.

Dar să trecem oceanul: şi în SUA munca temporară este în plină expansiune. Conform Asociaţiei Americane a Recrutorilor, unul din zece angajaţi are, într-un an, cel puţin un job temporar. Se aşteaptă ca, în 2020, între 15 – 25 % din totalul forţei de muncă să fie reprezentată de angajaţi temporari, freelanceri, specialişti, consultanţi şi contractori independenţi (aşa zişii contingenţi). Dintre care 3,4 milioane vor fi angajaţii temporari. Mai mult decât atât, analiştii estimează că, în 2020, cel puţin 50% dintre angajaţii companiilor din Forbes 500 vor aparţine forţei de muncă de tip contingent.

Se mai fereşte cineva de munca temporară?

Corina Anghel, Specialist Comunicare APT Group

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite