Oamenii de afaceri trec la atitudinea proactivă. Ce sugestii dau Guvernului pentru a ajuta mediul de afaceri

Florin Pogonarum preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR)

Oamenii de afaceri susţin că a venit momentul să abordeze o atitudine proactivă, ţinând cont că în ultima perioadă organizaţiile lor au avut numai o atitudine reactivă, încercând să împiedice degradarea mediului de afaceri, ca urmare a măsurilor anunţate de Guvern. Ei vin acum cu o serie de sugestii pentru Executiv.

„În ultima perioadă, organizaţiile oamenilor de afaceri (români şi străini) au organizat conferinţe de presă, au dat mesaje de dezavuare a unor experimente propuse de Guvern. Impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri, split payments la TVA, taxa de solidaritate sunt doar câteva exemple recente”, susţin oamenii de afaceri, într-un comunicat al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Potrivit lor, acestea au fost măsuri reactive, pentru a împiedica degradarea mediului de afaceri. „Acum, trecem de la atitudinea reactivă din ultimele luni la una proactivă: facem public Guvernului sugestii concrete cu privire la câteva măsuri de care mediul de afaceri - în special capitalul autohton, are nevoie pentru a se dezvolta, prospera, crea locuri de muncă bine plătite pentru români în România”, adaugă ei.

Membrii AOAR subliniază că nu cer taxe mai mici sau scutiri, ci cer stabilitate şi predictibilitate fără de care nu se pot dezvolta, cer o aşezare corectă a taxelor, fără excepţii şi cer servicii publice de calitate oferite de ANAF, cer protecţie în faţa celor care nu înţeleg să respecte legea şi fac evaziune.

Concret, sugestiile pregătite de oamenii de afaceri vizează impozitul pe profit, TVA, impozitul pe venit şi contribuţii sociale obligatorii şi credit fiscal pentru creşe/grădiniţe.

Reproducem mai jos sugestiile AOAR.                                                                                             

„Concret:

1. Impozitul pe profit

Avem nevoie de consolidare fiscală în grupurile româneşti de companii pentru a putea avea condiţii egale cu investitorii străini care consolidează la ei acasă.

Asta ar da posibilitatea şi grupurilor cu capital românesc să îşi poată organiza mai bine finanţele.

Depunerea declaraţiei de impozit pe profit consolidat pe grup, nu numai că permite grupului să recupereze pierderea fiscală mai repede, dar:
- elimină nevoia pentru grupurile româneşti cu privire la întocmirea dosarului preţurilor de transfer. Este un cost semnificativ pentru companiile româneşti şi, de asemenea, un cost semnificativ pentru ANAF de a verifica degeaba aceste dosare;
- ar permite ANAF să îşi folosească resursa (extrem de firavă) pentru a controla preţurile de transfer acolo unde există riscul real de erodare a bazei fiscale în România: plăţi externe făcute în special către state care au cote de impozit reduse sau sunt cunoscute că aplica regimuri fiscale preferenţiale. 
- cerem implementarea cât mai grabnică şi creşterea capacităţii administrative pentru aplicarea planului de măsuri ANTI- BEPS (Base Erosion and Profit Shifting – Erodarea bazei fiscale şi transferul profiturilor).

În plus, consolidarea fiscală poate face ca România să devină hub regional pentru investitori! De ce să nu ne folosim avantajele?

2. TVA

Nu cerem reducerea în continuare a cotei de TVA.

Consumul creşte oricum precum Făt Frumos, nu considerăm că este o prioritate să avem şi stimuli fiscali pentru creşterea consumului – politicile prociclice sunt de dorit a fi evitate. Avem nevoie de bani la buget pentru a investi în infrastructură, în educaţie, nu trebuie renuntat la acesti bani pentru a stimula consumul din import!

Solicităm Guvernului să:
- accelereze implementarea sistemelor informatice de care face vorbire în programul de guvernare şi anume AMEF;
- introducă sistemul electronic de facturare în B2B;
- introducă cât mai grabnic SAF-T (Standard Audit File for Tax, model de raportare care permite controlul fiscal de la distanţă);
- depună toate diligenţele pentru modificarea Directivei 112 privind TVA în sensul permiterii taxării inverse în B2B şi implementarea acestei opţiuni imediat ce este posibilă. Taxarea inversă şi nu split payments poate elimina complet frauda de tip carusel, reducând în acelaşi timp semnificativ costurile de administrare atât pentru stat, cât şi pentru contribuabil.

Dezavuăm măsura anunţată cu privire la introducerea split payments! Aceasta poate genera blocaj economic şi administrativ, punând practic toate companiile româneşti în poziţia de a solicita rambursare de TVA.

Numai prin informatizare, modernizare şi training pentru lucrătorii din ANAF poate fi combătută eficient frauda de TVA, nu prin măsuri arbitrare care generează extrem de multe victime colaterale, măsuri care îngreunează intrarea în piaţă a antreprenorilor (datorită dificultăţii de obţinere a codurilor de TVA) dar şi generează scoaterea din piaţă a unor companii viabile, cu angajaţi, fără datorii, prin anularea codului TVA.

Cerem, de asemenea, Guvernului, să elimine din Codul fiscal prevederea nefericită cu privire la evaluarea de către ANAF a “intenţiei şi capacităţii de a desfăşura operaţiuni taxabile”.

Inspectorii ANAF nu trebuie să analizeze oportunitatea unui business – asta e treaba investitorului. ANAF trebuie însă să fie capabil să facă analize de risc care să identifice şi stopeze tentativele de fraudă, eventual pe modelele de KYC dezvoltate de sistemul bancar şi nu să solicite şi să analizeze planuri de afaceri ale contribuabililor.

3. Impozit pe venit şi contribuţii sociale obligatorii

Impozitul pe venit în cotă unică de 16% este unul competitiv, stabil. Este un factor de competitivitate pentru România. Lăsaţi-l aşa!

Problema României o reprezintă contribuţiile sociale obligatorii, mult prea mari pentru contractele de muncă sau alte activităţi dependente.

Numărul extrem de mic de salarii mari declarate se datorează atât contribuţiilor sociale mari, cât şi mascării salariilor sub alte forme de venit.

Trebuie să ţinem cont că CAS şi CASS nu sunt impozite, sunt contribuţii care implică contraprestaţii, contribuţii ce se bazează pe solidaritate. De aceea, e nevoie ca baza de calcul a acestor contribuţii să fie plafonată.

Plafonarea (la un nivel cât mai jos cu putinţă!) este necesară nu numai pentru a stimula munca eficientă şi conformarea voluntară, dar este imperativ necesară pentru a reduce obligaţiile viitoare ale sistemului public de pensii şi a îi asigura supravieţuirea, mai ales că se apropie ieşirea la pensie a “decreţeilor” (persoane născute în perioada 1967 – 1970).

Vă propunem următoarea soluţie:
- reintroduceţi plafonarea bazei de calcul a CAS şi CASS pentru toate tipurile de venit, pe suma acestora (nu pe fiecare venit în parte);
- pentru ca acest lucru să fie posibil, duceţi la capăt propunerea din Program referitoare la mutarea contribuţiilor de la angajator la angajat şi ajustarea corespunzătoare a salariului brut şi “globalizarea” veniturilor, dar doar acolo unde acest lucru este necesar;
- păstraţi şi întăriţi sistemul de plată a impozitelor şi contribuţiilor cu reţinere la sursă; 
- eliminaţi excepţiile. Excepţiile sunt privilegii ale unor cetăţeni pentru care trebuie să plătească ceilalţi cetăţeni! Acest lucru duce inclusiv la dezbinare, ori noi avem nevoie să întărim coeziunea acestei naţii!
- sarcina fiscală totală trebuie aşezată în funcţie de CÂT şi nu de CUM câştigăm. Obligaţiile fiscale trebuie să fie aceleaşi pentru toţi rezidenţii în România, indiferent de modul în care acestea sunt obţinute. Numai aşa sarcina fiscală poate fi rezonabilă pentru toţi.

4. Credit fiscal pentru creşe/grădiniţe

Trebuie să ne ocupăm de viitor încă de astăzi. Lumea se schimbă cu repeziciune iar şansele de adaptare la schimbare şi de succes sunt direct proporţionale cu nivelul de educaţie. Investiţia în educaţie este cu atât mai eficientă cu cât este făcută mai devreme. Sunt studii care arată cât de importantă este educaţia timpurie, în primii 5 ani de viaţă ai copilului.

În programul de Guvernare aveţi prevăzut a fi realizate 2.500 de creşe. Haideţi să facem o parte dintre ele împreună, în parteneriat public privat, acolo unde este cea mai mare nevoie de ele!

Nu trebuie să reinventăm roata, avem soluţia în Codul fiscal încă din 2004, trebuie doar să o extindem: creditul fiscal.

Facem creşe la poarta fabricii, a clădirilor de birouri, angajatorul plăteşte şi îşi scade sumele plătite din impozitele datorate, în limita ce trebuie calculată.

O asemenea măsură ar fi nu numai o investiţie în viitor, prin educaţie, dar şi în prezent. Ar asigura familiilor tinere, educate, ce îşi doresc o carieră profesională confortul de a da naştere la copii fără teama că nu va avea cine să aibă grija de ei. Creşterea natalităţii nu poate fi asigurată doar prin stimulente materiale, trebuie asigurat confort şi încredere familiilor tinere pentru a nu amâna decizia.

Acestea sunt doar câteva din măsurile ce pot ajuta companiile româneşti să se dezvolte, să genereze prosperitate prin muncă, prin investiţii.

Cerem guvernului nostru să înceapă un dialog sincer, constructiv, profesionist, cu reprezentanţii investitorilor în România. Soluţii sunt, le putem discuta, agrea şi implementa. Vom avea cu toţii de câştigat!”