Patronii de restaurante vor ca perioada de suspendare a activităţii dispusă de ANAF să scadă la sub 30 de zile

Asociaţia Restaurantelor din România, condusă de Dragoş Petrescu, proprietarul unităţilor City Grill, propune ca perioada de suspendare a activităţii de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) să poată fi mai mică de 30 de zile, iar pragul să fie stabilit în funcţie de cifra de afaceri, având deja întâlniri cu autorităţile.

„Membrii asociaţiei s-au întâlnit cu vicepreşedintele ANAF, Romeo Nicolae, şi cu Dan Manolescu, secretarul de stat de la Finanţe, şi sperăm să ajungem la un acord care să se concretizeze în proceduri mai clare de control, astfel încât restaurantele să nu mai fie închise pentru minimum 30 de zile la 10-15 lei diferenţa la casa de marcat, aşa cum e obligată azi ANAF. Trebuie să perfecţionăm sistemul pentru că nu este normal ca în România, stat european, să nu ai dreptul să te aperi. Azi primeşti pedeapsa de la un lucrător DGAF (Direcţia Antifraudă - n.r.), poate de bună credinţă, dar care a greşit, iar tu trebuie să închizi atunci pe loc activitatea şi să te judeci una-două-trei luni pentru a ţi se da dreptate, asta dacă mai exişti ca entitate până atunci“, a declarat marţi Petrescu la o conferinţă pe tema Codului Fiscal, potrivit Mediafax.

El a punctat că restaurantele cer ca perioada de suspendare dispusă de inspectorii ANAF să poată fi mai mică de 30 de zile, iar pragul sumelor pentru care ia această decizie să fie stabilit ca procent din cifra de afaceri a restaurantului.

Petrescu a mai afirmat că nu toate controalele ANAF au avut rezultate negative, iar numărul închiderilor de restaurante este în scădere, întrucât patronii şi lucrătorii acestora sunt mai atenţi, observându-se conformarea voluntară.

„Dacă acum o lună se închideau 17 restaurante la o zi de acţiune, sâmbăta trecută s-au închis unul sau două. Rezultatul se vede, oamenii sunt mult mai atenţi şi se conformează voluntar în ce priveşte disciplina fiscală. (...) Dar trebuie să ţinem cont că ANAF poate să găsească nişte sume în plus şi la un hotel, la o clinică. Ce facem în cazul ăsta, închidem un hotel şi dăm turiştii afara? Trebuie să fie cât mai clară legea şi aplicarea ei“, a punctat Petrescu.

La rândul său, preşedintele reţelei de servicii medicale private MedLife, Mihai Marcu, apreciază că este nevoie de relaxare fiscală în România şi de curaj din partea guvernanţilor de a face acest pas, dar este necesar să aplice măsuri fiscale ţinând cont de fiecare domeniu.

„Un cod fiscal modern este necesar în România şi ne dorim ca toată lumea să plătească taxele. Dar nu poţi să închizi un restaurant, o clinică pentru că o persoană nu a pus 50 de lei într-un bol. (...) Spre exemplu, ieri dimineaţă (luni - n.r.), la Mogoşoaia, au fost închise vreo 7-8 magazine. Nu suntem împotriva închiderii buticurilor care nu fiscalizează, dar ne dorim să fie o marjă pentru o eroare pe care oamenii de bunăcredinţă o pot face“, a menţionat Marcu.

Directorul general al Eurolines Group, Dragoş Anastasiu, atenţionează ANAF să nu „tragă cu tunul după vrăbiuţe“.

„E bine că se transmite un semnal de către ANAF şi că se duce în zona concurenţei corecte, pentru că problemă gravă este că unii plătesc şi alţii nu plătesc. Şi momentul general este bun, lumea a devenit mai temătoare, îi este frică, au ajuns să alerge la propriu cu bonul fiscal după tine. Partea negativă însă este că tragem cu tunul după vrăbiuţe, în momentul în care închizi restaurantul pentru 15 lei e cu totul altceva“, a comentat Anastasiu.

De la 1 martie, punctele de lucru ale comercianţilor prinşi că nu utilizează casele de marcat sau nu emit bonuri fiscale pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate sunt închise de inspectorii Direcţiei Antifraudă.

Fiscul va dispune suspendarea activităţii operatorului economic în punctul de lucru pentru o perioadă cuprinsă între o lună şi trei luni, dacă constată încălcarea uneia dintre obligaţiile de dotare cu aparate de marcat electronice fiscale, achiziţionate doar de la distribuitori autorizaţi sau unităţi acreditate, utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, emiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate, respectiv emiterea de bonuri cu o valoare care corespunde realităţii, precum şi întocmirea de documente justificative pentru sumele de bani introduse/extrase în/din sertarul casei de marcat.

Pentru încălcarea obligaţiilor menţionate, inspectorii vor aplica amenzi cuprinse între 10.000 de lei şi 15.000 de lei, însă dacă la punctele de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor există sume deţinute fără a putea fi justificate prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, în registrul special sau prin chitanţe, banii se confiscă, caz în care amenzile se situează între 2.000 lei şi 4.000 lei.

În ultimele zile, în presă au fost relatate cazuri în care inspectorii Direcţiei Antifraudă a ANAF au închis numeroase magazine şi localuri inclusiv pentru sume derizorii provenite din "bacşiş", patronii unităţilor acuzând inspectorii ANAF de exces de zel.