Petroliştii, nemulţumiţi de monopolul statului pe acordurile petroliere

Petroliştii au cerut revizuirea OUG 27/2020, care permite statului să refuze alocareea unor noi acorduri petroliere companiilor din afara Uniunii Europene, deşi actul normativ a împiedicat vânzarea participaţiei americanilor de la Exxon în perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră.

În contextul impactului COVID-19 asupra industriei petroliere globale şi cel al priorităţii Guvernului de a relansa economia naţională, Asociaţia Română a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA) solicită măsuri urgente pentru stimularea investiţiilor în industria petrolieră.

„Cheia pentru atragerea investiţiilor este reprezentată de reglementări stabile, predictibile şi transparente, armonizate cu cele mai bune practici internaţionale.

Una dintre preocupările majore ale investitorilor din industrie sunt modificările aduse Legii Petrolului nr. 238/2004 prin OUG nr. 27/2020, adoptată în luna februarie, înainte de simţirea crizei generate de coronavirus în România”, au informat petroliştii.

Potrivit acestora, modificările introduse au potenţialul de a limita investiţiile în această perioadă de criză şi incertitudine, şi chiar şi ulterior. Ordonanţa a fost emisă prin referire la necesitatea transpunerii Directivei 94/22/CE, impunând un control crescut al statului asupra tranzacţiilor de petrol şi gaze din motive de securitate naţională.

„În forma actuală, modificările introduse ar putea pune în pericol investiţiile viitoare prin diminuarea încrederii investitorilor. Astfel, efectul negativ va fi resimţit şi asupra locurilor de muncă din industrie, asupra sectorului de servicii petroliere adiacente şi va reduce veniturile la bugetul de stat, ceea ce va duce la serioase impedimente în relansarea economiei în perioada ulterioară stării de urgenţă”, se arată în comunicatul ROPEPCA.

„Modificările Legii Petrolului reduc încrederea investitorilor străini”

Concret, petroliştii sunt îngrijoraţi de faptul că statul poate refuza acordarea de noi acorduri petroliere companiilor din afara Uniunii Europene, din motive de securitate naţională, ceea ce „va reduce încrederea investitorilor internaţionali şi va limita concurenţa pentru noi acorduri şi proiecte în România.” 

„În lipsa unei proceduri transparente şi stabile pentru revizuirea ofertelor de concesionare depuse de companiile non-UE, investitorii pot găsi cadrul de reglementare ca fiind insuficient de atrăgător sau de predictibil pentru asigurarea finanţării proiectelor.

Mai mult, acordurile petroliere existente pot fi reziliate unilateral de Guvern, la propunerea ANRM, din motive de securitate naţională. În lipsa unei scheme de despăgubire adecvate, rezilierea acordurilor petroliere în curs de desfăşurare din motive de securitate naţională constituie o încălcare a regulilor obligatorii ale oricărui contract, precum şi o încălcare a BIT-urilor existente.

O astfel de prevedere introduce un risc semnificativ pentru investiţii şi expune statul la riscuri de litigii, cu impact economic ridicat şi efecte pe termen lung asupra dezvoltării indutriei de explorare şi producţie petrolieră.

Aprobarea Guvernului, la propunerea ANRM, a schimbării controlului corporativ în structura titularilor de acorduri petroliere vor introduce impedimente procedurale suplimentare în modul în care multe companii atrag fonduri şi gestionează riscurile geologice pentru proiecte, ceea ce va duce la mai puţine investiţii şi va afecta negativ o economie românească deja pusă la încercare.

De asemenea, aprobarea obligatorie a Guvernului pentru transferurile de acorduri petroliere, la propunerea ANRM, fără termene clare, va face procesul de transfer lent şi incert, descurajând investiţiile şi conducând investitorii către alte ţări unde riscurile sunt mai mici. 

Prevederea creează un proces de aprobare cu două niveluri (ANMR/Guvern), fără termene şi proceduri clare, făcând condiţiile de transfer din România împovărătoare, în comparaţie cu alte ţări din UE. Acest aspect va avea efecte negative asupra economiei româneşti şi a locurilor de muncă din industrie”, se arată în documentul trimis presei. 

ROPEPCA este de părere că subiectul securităţii naţionale, în special în contextul energiei, este într-adevăr unul sensibil, fiind o prioritate necontestată pentru ţările bogate în resurse energetice, cum este România. 

„Acesta este motivul pentru care ridicăm îngrijorarea membrilor noştri cu privire la blocajele care ar putea fi create de modificările adoptate, pentru ca politica guvernamentală să vizeze aplicarea strategică a aspectelor de securitate naţională, de la caz la caz, fără a afecta investiţiile potenţiale în industrie şi în general încrederea investitorilor.

Industria petrolieră este unul dintre cele mai importante motoare economice ale României, cu impact economic ridicat, iar investiţiile în industrie trebuie stimulate în această perioadă. Prin urmare, cu viziune spre o economie românească puternică şi durabilă, ROPEPCA invită Guvernul să revizuiască OUG 27/2020 în sensul asigurării interpretării neexcesive a cadrului legislativ al UE”, se arată în comunicatul petroliştilor. 

ROPEPCA reuneşte cele mai active companii din industrie, titulari de acorduri petroliere, aducând în România capital american, australian, canadian, egiptean şi european, precum şi companii care oferă sprijin pentru operaţiunile petroliere.

În prezent, membrii ROPEPCA deţin cea mai mare parte a acordurilor de concesiune petrolieră pentru perimetrele de dezvoltare şi producţie onshore din România, cumulând pentru anii 2014-2018 investiţii de peste 24 miliarde lei, contribuţii la bugetul de stat de 50 miliarde lei şi crearea şi menţinerea a 14.000 de locuri de muncă.

Exxon îşi anunţase intenţia de a-şi vinde participaţia în proiectul Neptun Deep

Ordonanţa 27 a fost adoptată de Guvern în încercarea de a limita vânzarea de către companiile străine a activelor pe care le deţin în ţara noastră.

În ianuarie, premierul Ludovic Orban recunoştea că în toamna anului 2019 Exxon Mobil a trimis o scrisoare în care înştiinţează părţile interesate despre intenţia de a ieşi din proiectul Neptun Deep, fie prin vânzarea integrală a companiei care are drepturile de extracţie, fie prin vânzarea cotei sale de 50% din drepturile din perimetrul din Marea Neagră.

Grupul american a informat în scris cel puţin trei actori implicaţi în proiectul din Marea Neagră că intenţia este să plece: Guvernul României, Autoritatea Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) şi OMV Petrom, compania care este partener în proiect.

Exxon Mobil şi OMV Petrom explorează blocul de mare adâncime Neptun din Marea Neagră, unde rezultatele preliminare au indicat rezerve de 42-84 de miliarde de metri cubi de gaze (România consumă 11 miliarde pe an), însă companiile au amânat decizia de a merge mai departe cu etapa de extracţie.

Şi CEZ voia să-şi vândă afacerile din România

Compania cehă CEZ a anunţat vara trecută că scoate la vânzare activele din România şi alte state din regiune, pentru a se concentra pe investiţii în ţara-mamă. CEZ deţine în România sistemul de distribuţie a energiei din Oltenia şi parcul eolian de la Fântânele-Cogealac, cel mai mare parc eolian terestru din Europa, cu o putere de 600 de MW.

La mijlocul lunii noiembrie, CEZ a anunţat că peste 30 de potenţiali cumpărători şi-au manifestat interesul pentru a cumpăra activele CEZ din România, prin scrisori neangajante.

"După o evaluare a acestor oferte, ne aşteptăm ca ofertele angajante să fie trimise în al doilea trimestru al anului următor, iar ulterior să fie semnat un acord cu câştigătorul licitaţiei. Finalizarea tranzacţiei este aşteptată în prima jumătate a lui 2021", a informat grupul CEZ.

La rândul său, Enel deţine pe piaţa locală distribuţiile de energie electrică Muntenia Sud, Dobrogea şi Banat, precum şi capacităţi de producere a energiei regenerabile. În vara anului trecut, presa centrală scria şi despre intenţia Enel de a vinde o parte din active.