„Planul zilnic“ din taxi, evaziunea de milioane de sub nasul Fiscului

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Taximetriştii sunt plătiţi cu salariul minim pe economie, dar sunt obligaţi să aducă firmelor încasări de cel puţin 2.500 de lei lunar şi să deconteze carburanţii
Taximetriştii sunt plătiţi cu salariul minim pe economie, dar sunt obligaţi să aducă firmelor încasări de cel puţin 2.500 de lei lunar şi să deconteze carburanţii

Indiferent de încasările realizate într-o zi, şoferii de taxi sunt obligaţi să le plătească firmelor la care lucrează o sumă fixă pentru care nu primesc chitanţe. Companiile „aspiră“, astfel, contribuţii de ordinul zecilor de mii de lei pe zi, pe care le trec doar pe sfert prin contabilitate.

„Dacă ar fi să câştig un pot mai mare la Loto, mi-aş lua 20-30 de maşini galbene, aş deschide firmă de taxi sau m-aş alia cu una mai mare şi abia de-atunci încolo m-aş îmbogăţi cu adevărat. Maşinile alea aduc milioane pe zi, fără să faci nimic“ - asta îţi spune orice taximetrist dacă îl întrebi despre planul zilnic pe care el, ca şofer, este obligat să-l plătească firmei.

Taximetriştii se angajează (sau iniţiază colaborări externe) la companiile de profil în următoarele condiţii: plătesc o sumă fixă pe zi (de regulă, 100-120 de lei) şi alimentează cu combustibil pe cheltuiala lor, iar restul le rămâne ca venit propriu.

Ca angajaţi, sunt plătiţi cu salariul minim pe economie, unii chiar cu mai puţin, apărând în scripte că au lucrat doar câteva ore.

Asta înseamnă că, în oglindă, firma încasează 100-120 de lei pe zi de pe urma fiecărei maşini puse astfel în circulaţie.

La 50 de maşini, cât ar avea o flotă mică în raport cu cele existente pe piaţă, încasările din acest „plan zilnic“ se ridică la cel puţin 5.000 de lei pe zi.

Sau, în continuare, la 125.000 de lei pe lună (adică în 25 de zile lucrătoare), respectiv 1,5 milioane de lei pe an.

Dar în Bucureşti şi în marile oraşe operează firme care au câteva sute de maşini per flotă.

Ce (nu) se vede în bilanţuri

Credeţi că toate aceste cifre de afaceri sunt declarate în bilanţurile contabile?

Să vedem: una dintre marile companii de taximetrie din Bucureşti anunţă, pe site-ul propriu, că are 850 de maşini în circulaţie, iar despre aceasta este cunoscut în piaţă că le percepe şoferilor un plan zilnic de 100 de lei, ceea ce ar însemna încasări de cel puţin 25 de milioane de lei pe an.

Dacă ne uităm, însă, în bilanţul depus la Ministerul Finanţelor, acolo apare o cifră de afaceri mai mică de 6,5 milioane de lei şi - atenţie - puţin peste 100 de angajaţi.

O altă mare companie afişează în oferta comercială mai mult de 1.000 de maşini în circulaţie şi percepe 90 de lei pe zi per maşină, deci încasările sale numai din planul zilnic ar trebui să treacă de 40 de milioane de lei pe an.

În raportările bilanţiere de la Finanţe apare, însă, o cifră de afaceri mai mică de 15 milioane de lei, cu puţin peste 260 de angajaţi.

„Planul este dovada că şoferul a muncit“

Cum justifică patronii companiilor de taxi introducerea acestui plan zilnic?

„Noi primim de la şoferi sumele încasate din aparat, iar 100 de lei este suma minimă care ne asigură că şoferii şi-au făcut treaba. Dacă nu şi-au făcut acest plan, înseamnă că nu au fost la muncă şi, în aceste condiţii, nu ai pentru ce să le dai salariul“, ne-a declarat Mihai Ghişă, acţionar al unei companii de taximetrie din Bucureşti şi preşedintele Asociaţiei Transportatorilor în regim de Taxi şi Închiriere (APTTI).

El a precizat că şoferii nu trebuie să primească vreo dovadă de plată la achitartea acestui plan zilnic, pentru că „suma este deja încasată, se vede în raportul aparatului de la bord“.

Cu 20 de maşini, câştigul e garantat

Există şi investitori care au pornit de la volan (adică iniţial au fost taximetrişti) şi acum administrează reţele profitabile.

Unul dintre ei ne-a spus că, iniţial, a cumpărat două maşini pe care le-a dat spre conducere altor şoferi, cu un plan zilnic ceva mai relaxat, de 70 de lei.

Apoi a reinvestit toţi banii câştigaţi, şi-a mărit permanent flota şi acum, cu o reţea de 20 de maşini în circulaţie, este aliat într-o companie mai mare şi se declară mulţumit.

„La început, i-am invidiat pe cei mari, acum pot să spun că nu tot ce se întâmplă în afacerea asta este de invidiat... Mai multe nu pot să spun“, ne-a declarat investitorul, care şi în prezent este taximetrist, la volan.

Consiliul Concurenţei a intrat pe fir

La începutul anului trecut, Consiliul Concurenţei a amendat cu mai mult de două milioane de lei (o jumătate de milion de euro) opt firme de taxi din Bucureşti şi judeţul Ilfov pentru participarea la o înţelegere tacită, o practică concertată având ca obiect fixarea tarifului de transport.

Pe lângă sancţiunile aplicate, Consiliul Concurenţei a formulat unele recomandări autorităţilor de autorizare şi reglementare referitoare la modalitatea de organizare şi gestionare a serviciilor de transport de persoane în regim de taxi în Municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, dar şi factorilor decidenţi implicaţi în legiferarea acestui domeniu la nivel naţional.

„Legea concurenţei interzice orice înţelegeri exprese sau tacite şi orice practici concertate care conduc la denaturarea concurenţei pe o piaţă.
Fiecare întreprindere trebuie să îşi stabilească în mod independent politica de tarife în funcţie de structura costurilor implicate de desfăşurarea activităţii şi nu prin coordonare cu alte întreprinderi concurente“, a declarat, în momentul anunţării sancţiunilor, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

Reamintim că în anii crizei, când şoferii au fost nevoiţi să reducă tarifele, patronii au refuzat să reducă proporţional şi plafonul planului zilnic (nimeni nu a coborât sub 90 de lei), aducându-i pe mulţi în imposibilitatea de a-l achita.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite