România lipseşte din topul celor mai mari 500 de afaceri de familie din lume

Nicio afacere din România nu se regăseşte în topul celor mai mari 500 de afaceri de familie din lume, analizate de EY în clasamentul global „Global Family Business Index 2019”.

„În România, multe dintre firmele de familie au ajuns la momentul tranziţiei de la prima la a doua generaţie, iar media celor care reuşesc tranziţia este mai mare în România faţă de media la nivel global, conform estimărilor noastre. Totodată, merită observat faptul că tânăra generaţie adoptă cu mai multă uşurinţă noile tehnologii, multe dintre firmele nou apărute fiind din domenii legate de tehnologie, care necesită investiţii mai mici în prima fază”, arată Alexandru Lupea, Partner, Assurance, EY România.

Conform clasamentului global Global Family Business Index 2019 realizat de EY şi Universitatea din St. Gallen, Elveţia, veniturile totale generate de cele mai mari 500 de afaceri de familie din lume au crescut cu 9,9% în ultimele 24 de luni. În acelaşi timp, numărul afacerilor de familie din sectoarele bazate pe tehnologie a crescut semnificativ ca reprezentare în acest clasament în aceeaşi perioadă, de la 28% în 2017 la 38% în ediţia din acest an.

Cea de a treia ediţie bienală a Global Family Business Index (indicele global al afacerilor de familie) cuprinde o analiză a celor mai mari 500 de afaceri de familie din lume în funcţie de venituri, în conducerea cărora sunt implicate cel puţin două generaţii.

Pentru prima dată, clasamentul detaliază componenţa consiliului de administraţie şi profilul conducerii executive ale afacerilor de familie cuprinse în acesta, oferind informaţii despre guvernanţa corporativă, influenţa celor care nu sunt membri ai familiei asupra strategiei de afaceri şi diversitatea consiliului de administraţie.

Astfel, indicele indică o tendinţă de creştere a reprezentării persoanelor din afara familiei în consiliile de administraţie, 78% dintre nou intraţii în aceste organisme de conducere nefăcând parte din familie.

Cu toate acestea, diversitatea de gen la nivelul consiliilor de administraţie încă lipseşte. Membrii familiilor care activează în consiliile de administraţie ale companiei lor sunt, într-o majoritate copleşitoare, bărbaţi.

Companiile mai noi au astfel tendinţa să atragă mai mult din expertiza şi perspectiva directorilor externi, din afara familiei. În acelaşi timp, au mai puţine şanse să selecteze astfel de oameni de conducere din rândul membrilor de familie faţă de afacerile de familie aflate la a treia sau la a patra generaţie. Prin introducerea acestui nou standard de referinţă atât pentru guvernanţa corporativă, cât şi pentru diversitatea de gen, se urmăreşte identificarea tendinţelor de creştere a participării persoanelor din afara familiei în managementul companiilor respective. În acelaşi timp, în ce măsură se înregistrează în viitor o creştere a implicării femeilor.

Potrivit indicelui, companiile nou intrate în ediţia din acest an au o istorie un pic mai scurtă, sunt mai mari şi cu o probabilitate mai mare de a fi listate public. Se observă astfel o scădere a vârstei medii a firmelor, de la 80,38 de ani în 2017 la 79,92 de ani în 2019 şi o creştere a veniturilor medii ale companiilor de familie, la 14,96 miliarde de dolari în 2019 faţă de 13,62 miliarde de dolari în 2017.

În funcţie de zonele geografice, Europa se situează pe primul loc, cu 46% dintre cele mai mari afaceri de familie din lume cu sediul pe continent, urmată de America de Nord, unde îşi au sediul 30% dintre companiile analizate. Numărul firmelor din Europa cuprinse în indice a crescut de la 224 în 2017 la 230 în ediţia din acest an a indicelui, amplificat de noile companii intrate în clasament, provenind din Germania (11 companii). În America de Nord s-a înregistrat o uşoară scădere de la 154 de firme în 2017 la 150 în acest an, cu doar 7 companii noi în clasament, faţă de 49 în 2017.

Faţă de ediţia anterioară, indicele a înregistrat creşteri semnificative ale numărului afacerilor de familie din sectoarele bazate pe tehnologie. Astfel, 68 de firme activează în domeniul infrastructurii inteligente (faţă de 35 în 2017), iar 122 de firme operează în sectorul producţiei avansate şi în cel al mobilităţii (în comparaţie cu 103 firme în 2017).

Pe de altă parte, numărul firmelor din domeniul serviciilor financiare a scăzut cu 34% (de la 61 de firme în 2017 la 40 de firme în ediţia din acest an a indicelui). De asemenea, numărul firmelor din sectorul produselor de consum şi comerţ cu amănuntul a înregistrat o scădere cu 22% în acest an, deşi rămâne domeniul principal de activitate al afacerilor de familie, în acest sector activând aproape una din trei (31%) companiile cuprinse în clasament.