România, ţara extremelor: cei bogaţi s-au îmbogăţit şi mai mult în ultimii zece ani

Firmele mari din România, cu o cifră de afaceri de peste 1 milion de euro, aproape şi-au dublat veniturile, profiturile şi lichidităţile în ultimii zece ani, motiv pentru care manifestă o atitudine conservatoare, generată inclusiv de lipsa de predictibilitate legislativă, consideră economistul Iancu Guda.

Companiile mari din România, cu venituri de peste 1 milion de euro pe an, deşi reprezintă doar 4% din totalul mediului de afaceri, concentrează 84% din totalul veniturilor înregistrate de toate companiile active în România, 61% din totalul locurilor de muncă, şi 74% din nivelul activelor imobilizate corporale, se arată în analiza „Evoluţia nucleului mediului de afaceri din România în ultimul deceniu”, realizată de economistul Iancu Guda.

Potrivit acesteia, companiile cu venituri peste 1 milion de euro înregistrează o cifră de afaceri consolidată la finalul anului 2017 de 1.158 miliarde Lei, aproape de două ori mai mult comparativ cu nivelul înregistrat la finalul anului 2008, respectiv 640 miliarde Lei. Companiile cu cifră de afaceri peste 1 milion de euro concentrează 86% din veniturile consolidate la nivelul întregului mediu de afaceri la finalul anului 2017, comparativ cu 74% la finalul anului 2008. Polarizarea prin concentrarea veniturilor în rândul firmelor mari reflectă diminuarea păturii de mijloc şi scăderea competitivităţii generale a mediului de afaceri activ în România.

Eficienţa muncii s-a dublat

Companiile cu venituri peste 1 milion de euro înregistrează la finalul anului 2017 o cifră de afaceri medie de 0,49 milioane Lei pentru fiecare angajat, aproape dublu faţă de nivelul înregistrat la finalul anului 2008, respectiv 0,24 milioane Lei. Creşterea eficienţei comerciale a muncii în cadrul companiilor mari a depăşit evoluţia salariului mediu nominal net, care a crescut în această perioadă de la 1.700 Lei (anul 2008) la o medie de aproape 2.700 Lei (anul 2017). Această evoluţie a fost permisă datorita competitivităţii scăzute a companiilor mici, care au suferit din cauza majorării salariului minim pe economie.

Profiturile au crescut semnificativ

Companiile cu venituri peste 1 milion de euro înregistrează la finalul anului 2017 un profit net consolidat de 46 miliarde Lei, semnificativ peste nivelul înregistrat în anul 2008, respectiv 17 miliarde Lei. Profitabilitatea medie a companiillor cu venituri peste 1 milion de euro a crescut în mod constant, înregistrând o medie de 34 miliarde Lei în ultimii cinci ani (perioada 2013–2017), comparativ cu media de 12 miliarde Lei (perioada 2008–2012). Profitul net înregistrat la finalul anului 2017 de către companiile cu venituri peste 1 milion de euro a reprezentant 4% din cifra de afaceri totală.

Creşterea lichidităţii

Companiile cu venituri peste 1 milion de euro înregistrează la finalul anului 2017 o trezorerie totală de 81 miliarde Lei, comparativ cu nivelul de 51 miliarde Lei la finalul anului 2008. Chiar dacă trezoreria netă a acestor companii a scăzut în ultimii doi ani din cauza distribuirii accelerate a dividendelor, lichiditatea efectivă raportată la nivelul datoriilor totale se menţine la un nivel foarte confortabil, respectiv 16% la finalul anului 2017, comparativ cu 11% la finalul anului 2008.

Distribuirea accelerată a dividendelor

Companiile cu venituri peste 1 milion de euro au distribuit dividende totale de 69,2 miliarde Lei în ultimii doi ani (2016 şi 2017), semnificativ peste nivelul consolidat al dividendelor din perioada 2008–2015, respectiv 40 miliarde Lei. Astfel, rata de distribuire a dividendelor (dividende plătite raportate la rezultatul net) a depăşit 100% în anul 2017. Acest fenomen a fost cauzat de scăderea impozitului pe dividend de la 16% la 5% începând cu anul 2016, în contextul incertitudinii privind evoluţia viitoare a taxării dividendelor.

Scăderea gradului de îndatorare

În ciuda accelerării distribuirii dividendelor în ultimii doi ani, nivelul mediul al gradului de îndatorare înregistrat de companiile cu venituri peste 1 milion de euro la finalul anului 2017 a scăzut la 44%, comparativ cu intervalul 55%–60% în care a fluctuat în majoritatea ultimilor zece ani. Incertitudinea fiscală, instabilitatea politică şi contextul impredictibil privind salarizarea muncii au alimentat mult conservatorism în rândul companiilor mari pe parcursul anului 2017, care au preferat să adopte o strategie de tipul „stai şi vezi”.

Scăderea investiţiilor pe termen lung

Companiile cu venituri peste 1.000.00€ au înregistrat la finalul anului 2017 o pondere a activelor imobilizate în totalul activelor de doar 44%, semnificativ sub nivelul înregistrat acum zece ani, respectiv 61%. Lipsa de predictibilitate pe termen lung din cauza modificărilor dese ale taxării muncii şi a profiturilor, creşterea inflaţiei şi majorarea dobânzilor, precum şi instabilitatea politică au alimentat mult conservatorism în rândul companiilor mari pe parcursul anului 2017, care au preferat să-şi amâne proiectele de investiţii pe termen lung în aşteptarea unui cadru macroeconomic mai stabil.

Creşterea eficienţei activelor

În lipsa investiţiilor semnificative pe termen lung, companiile cu venituri peste 1 milion de euro s-au concentrat asupra eficienţei activelor existente pentru generarea de venituri şi profituri suplimentare. Astfe, raportul dintre nivelul cifrei de afaceri şi cel al activelor imobilizate înregistrat de aceste companii a crescut la 2,38 pe parcursul anului 2017, comparativ cu banda 1,5–2 în care a variat în majoritatea ultimilor zece ani.

Colectaea mai rapidă a creanţelor

Dacă în perioada 2008–2012, companiile mari au inregisrat un trend de extindere a duratei de colectare a creanţelor, similar evoluţiei la nivel naţional, ultimii cinci ani au înregistrat o creştere a eficienţei colectării creanţelor. Astfel, companiile cu venituri peste 1 milion de euro au înregistrat o durată medie de colectare a creanţelor de 69 zile pe parcursul anului 2017, comparativ cu 100 de zile în anul 2012, în condiţiile în care media înregistrată la nivelul întregului mediu de afaceri în anul 2017 a fost de 112 zile.

Disponibilitatea şi diversificarea mai mare a stocurilor

Companiile cu venituri peste 1 milion de euro au înregistrat în mod constant în fiecare an din ultimul deceniu o disponibilitate mai extinsă a stocurilor prin comparaţie cu media observată la nivelul întregului mediu de afaceri. Astfel, aceste companii au raportat o rotaţie medie a stocurilor de aproape două luni pe parcursul anului 2017, comparativ cu media înregistrată la nivelul întregului mediu de afaceri de 38 de zile.

Companiile mari au avut o evoluţie foarte bună în ultimul deceniu

În concluzie, susţine economistul Iancu Guda, companiile mari active în România au înregistrat o evoluţie foarte bună în ultimul deceniu: nivelul consolidat al veniturilor, profiturilor şi numerarului aproape că s-a dublat, creanţele sunt colectate mai rapid iar stocurile sunt mult mai diversificate decât media înregistrată la nivelul mediului de afaceri. 

„În ciuda acestei evoluţii favorabile dezvoltării, companiile mari manifestă o atitudine conservatoare în ultimul an. Lipsa de predictibilitate pe termen lung din cauza modificărilor dese ale taxării muncii şi a profiturilor, creşterea inflaţiei şi majorarea dobânzilor, precum şi instabilitatea politică au alimentat mult conservatorism în rândul companiilor mari pe parcursul anului 2017, care au preferat să-şi amâne proiectele de investiţii pe termen lung în aşteptarea unui cadru macroeconomic mai stabil. Analizând evoluţia companiilor mari din ultimul deceniu prezentată în acest articol, concluzionez faptul că cei bogaţi s-au îmbogăţit şi mai mult, dar sunt mai debusolaţi şi conservatori în ultima perioadă”, susţine analistul.