12 miliarde de lei, prejudiciile constatate de Curtea de Conturi pentru execuţiile bugetare 2008 – 2016

În urma verificărilor efectuate în perioada ianuarie 2009 – iunie 2017, Curtea de Conturi a descoperit o multitudine de prejudicii generate atât de instituţii publice, cât şi de agenţi economici ori autorităţi publice.

Potrivit Cartei Albe a Curţii de Conturi, în  perioada amintită, prejudiciile descoperite în urma verificărilor efectuate asupra bugetelor locale au însumat 4,58 miliarde lei, iar cele efectuate asupra bugetelor de stat au fost în sumă de 3,75 miliarde lei.

Spre comparaţie, în  perioada amintită, în urma verificărilor efectuate asupra bugetelor de venituri şi cheltuieli ale agenţilor economici, s-au descoperit prejudicii de 2,37 miliarde lei.

Din totalul prejudiciilor descoperite în urma verificărilor bugetelor locale, cea mai mare pondere o deţin cee constatate la bugetele municipiilor, în valoare de 1,97 miliarde lei, cele descoperite în bugetele comunelor fiind de 1,33 miliarde lei.

Cele mai mari prejudicii la bugetul de stat au fost constatate în anul 2013 – 1,48 miliarde lei, iar cele mai mici în 2009 – 109 milioane lei.

În ceea ce priveşte prejudiciile descoperite în cazul bugetelor locale, cele mai mari au fost în 2015 – 867 milioane lei, şi în 2014 – 700 milioane lei, în timp ce în 2008 prejudiciile aduse bugetelor locale însumau doar 185 milioane lei.

Ce a dus la crearea acestor pşrejudicii uriaşe

Potrivit Curţii de Conturi, abaterile care au influenţat calitatea gestiunii economico-financiare şi care au condus la prejudicii s-au datorat, în principal, stabilirii inadecvate a atribuţiilor şi responsabilităţilor compartimentelor funcţionale, precum şi ale personalului, acestea nefiind întotdeauna bine precizate prin regulamentele interne sau în fişa postului.

O altă cauză este lipsa de pregătire a personalului care asigură monitorizarea achiziţiilor publice şi urmărirea contractelor, inclusiv urmărirea contractelor de prestări servicii încheiate cu diriginţii de şantier.

Alte prejudicii au fost generate de interpretarea eronată a dispoziţiilor legale privind salarizarea personalului din sectorul bugetar, stabilirea de către autorităţile publice locale deliberative sau executive, prin hotărâri, dispoziţii sau prin contracte colective de muncă, a acordării unor sume de natură salarială, cu nerespectarea cadrului legal reglementat;  modificarea nejustificată şi cu încălcarea prevederilor legale a unor clauze prevăzute în contractele încheiate privind execuţia lucrărilor, prestarea serviciilor sau achiziţionarea unor bunuri – aspecte care au generat supraevaluarea cantităţilor sau preţurilor la care au fost decontate.

Autorităţile nu şi-au stabilit priorităţile

În ceea ce priveşte cheltuielle publice, Curtea de Conturi a constatat că mare parte din prejudicii au fost generate de „nestabilirea oportunităţilor şi priorităţilor în aprobarea şi efectuarea cheltuielilor publice, în vederea protejării resurselor bugetare de utilizare neadecvată, a asigurării bunei gestiuni a fondurilor publice şi potrivit interesului statului şi comunităţilor locale”.

Alte prejudicii au fost aduse prin modul deficitar de însuşire şi aplicare a cadrului legislativ privind atribuirea contractelor de achiziţie şi/sau a celor de concesionare atât la nivelul autorităţilor executive, cât şi la cel al autorităţilor deliberative, precum şi de neinstituirea de către entităţile publice a unor proceduri proprii privind iniţierea, derularea şi monitorizarea proceselor de achiziţii publice, care să conţină atribuţii şi responsabilităţi concrete pentru personalul implicat în aceste activităţi, cu accent pe respectarea legalităţii şi a principiilor de transparenţă, liberă concurenţă, tratament egal şi eficienţă a fondurilor publice.