1,8 milioane de pensionari ar putea avea pensii mai mari cu 10% din ianuarie. Documentul depus la Senat de Violeta Alexandru

Numărul pensionarilor în luna iulie 2021 a fost de 4,8 milioane, pensia medie este 1.558 lei şi punctajul mediu de 1,11.

Fostul ministru al Muncii, Violeta Alexandru, şi alţi 21 de deputaţi PNL au depus la Senat un proiect de modificare a legii pensiilor, potrivit căruia la calculul pensiei trebuie luate în calcul toate veniturile pentru care s-au plătit contribuţii, nu doar sporurile permanente.

„Este o risipă de timp şi de bani atât pentru-pensionari cât şi pentru casele de pensii. care trebuie să se apere în instanţă, nevoite fiind să respecte legislaţia în vigoare. De la intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 şi până în prezent, au fost înregistrate peste 250.000 de procese în instanţă (conform site-ului www.rolii.ro) pentru recalcularea pensiilor sau contestarea deciziilor de pensionare, aflate în diferite stadii de judecată -fond sau apel. în cazul statului, cheltuielile pentru asistenţa juridică în aceste procese au ajuns, de exemplu în anul 2020, la peste 15 milioane de lei la care se adaugă cheltuielile implicate pentru recalcularea pensiilor în cazul proceselor câştigate”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.

Propunerea legislativă are în vedere:

a) Reglementarea acordării dreptului la pensie de urmaş pentru soţul supravieţuitor şi în cazul în care durata căsătoriei a fost mai mică de 10 ani, dar de cel puţin 1 an, prin aplicarea unei penalităţi de 0,58% pentru fiecare lună, respectiv de 7,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus faţă de 10 ani. Se asigură astfel acordarea acestui drept şi persoanelor care au mai puţin de 10 de căsătorie, întrucât perioada căsătoriei nu ar trebui să constituie un factor care să blocheze acordarea unui drept recunoscut altor persoane/pensionari.

b) A doua situaţie pe care propunerea legislativă o îndreaptă este legată de luarea în considerare la calculul anilor lucraţi în grupe de muncă în condiţii deosebite/grupa l/condiţii speciale şi a perioadei de timp fracţionate - luni, zile (în prezent, se iau în considerare numai anii întregi lucraţi), caz în care se va aplica reducerea vârstei de pensionare proporţional cu timpul lucrat. Perioadele de lucru fracţionate trebuie să fie luate în considerare la calcul stagiului de cotizare realizat în grupe de muncă în condiţii deosebite/condiţii speciale. Este timp muncit la fel cum este şi timpul muncit în ani întregi. 

c) Nu în cele din urmă, situaţia hotărârilor în instanţă - care dau dreptate pensionarilor în sensul în care obligă casele de pensii să ia în considerare toate veniturile pentru care s-a plătit contribuţia la asigurările sociale, pentru perioadele anterioare datei de 1.04.2001 (nu doar sporurile cu caracter permanent cum este prevăzut în legea nr. 263/2010) - impune o rezolvare cât mai urgentă.

Atât pensionarii, cât şi casele de pensii consumă timp şi resurse materiale în procesele în instanţă. Instanţele de judecată au creat deja o jurisprudenţă, care depăşeşte cadrul legal al legii nr. 263/2010, prin care obligă la luarea în considerare a tuturor veniturilor brute pentru care s-a plătit contribuţia la asigurările sociale. De aceea, prezenta propunere legislativă are scopul de a reglementa prin lege această obligaţie pentru casele de pensii, eliminându-se astfel calea către instanţă pentru obţinerea drepturilor existente. Chiar dacă au caracter permanent sau nepermanent, orice venituri pentru care s-a plătit contribuţie trebuie să fie luate în considerare la stabilirea dreptului la pensie. Oprim astfel drumurile la instanţă realizate de pensionari pentru a-şi primi drepturile cuvenite.  

Efectele socio-economice ale proiectului propus se reflectă în eliminarea inechităţilor asupra persoanelor a căror durată a căsătoriei a fost mai mică de 10 ani şi care ar putea primi pensia de urmaş. De asemenea, va scădea riscul ca persoanele fără venituri, ai căror soţi/soţii ce asigurau singura sursă de venit a familiei au decedat, să intre în categoria asistaţilor sociali. Totodată, pensionarilor li se va stabili cuantumul real al pensiei, pe măsura contribuţiilor sociale reţinute, evitând procesele în instanţă. 4. Impactul financiar asupra bugetului general consolidat Prevederile propuse urmează a intra în vigoare de la data de 1 ianuarie 2022 astfel încât nu vor afecta prevederile bugetare stabilite deja pentru anul în curs. 

Proiectul propus presupune cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat generat de o posibilă creştere a numărului de persoane care vor fi eligibile la plata pensiei de urmaş, faţă de situaţia actuală. Din datele furnizate de către Casa Naţională de Pensii Publice, numărul pensionarilor a scăzut în 2021 faţă de 2020 cu aprox. 25.000. în cazul în care soţul supravieţuitor are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după susţinătorul decedat, acesta poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie. Drept urmare, nu toate persoanele eligibile vor fi şi beneficiare ale pensiei de urmaş. 

Astfel, luând în calcul o dinamică anuală de aproximativ 25.000 de pensionari care ies din pensie ca urmare a producerii decesului acestora, şi plata medie a pensiei de urmaş de 814 lei/lună comunicată de Casa Naţională de Pensii Publice la nivelul lunii iulie 2021, estimăm un impact bugetar de aproximativ 20 milioane lei/an. 

În ce priveşte luarea în considerare la stabilirea pensiilor a veniturilor totale, estimăm un impact bugetar după cum urmează. Numărul pensionarilor în luna iulie 2021 a fost de 4,8 milioane, pensia medie este 1.558 lei şi punctajul mediu de 1,11. în cazul în care la determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se va utiliza venitul total brut lunar asupra căruia s-a datorat, potrivit legii, contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat, estimăm o creştere de 10% a punctajului mediu până la valoarea de 1,22, astfel încât impactul bugetar estimat va fi de aprox. 290 milioane lei/5 ani pentru un număr de 1,8 milioane beneficiari.