Împrumut de 177 milioane de euro pentru construcţia a două penitenciare. Unde vor fi amplasate şi câte locuri vor avea

Pe lângă împrumutul de 177 milioane de euro, România va contribui cu alte 44,5 milioane de euro, construcţia celor două penitenciare urmând să fie realizată în cca. 6 ani. Foto Adevărul

Ministerul Finanţelor a elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru un împrumut de 177 milioane de euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, bani cu care vrea să construiască două penitenciare.

Costul total net al proiectului este de 221,5 milioane euro, din care suma de 177 milioane euro (reprezentând cca. 80% din costul total net) va fi acoperită prin împrumutul contractat de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, iar diferenţa, respectiv echivalentul a 44,5 milioane euro, reprezintă contribuţia părţii române. Contribuţia României se va majora cu valoarea taxelor şi impozitelor aferente proiectului, datorate pe teritoriul României.

Cu aceşti bani, România vrea să contruiască două penitenciare, cu o capacitate de 1.900 de locuri, dar şi centre de pregătire a personalului şi de recuperare a capacităţii de muncă a ofiţerilor din penitenciare.

Proiectul include următoarele patru sub-proiecte: construirea unui penitenciar având 1.000 de locuri de detenţie, în localitatea Berceni, judeţul Prahova, construirea unui penitenciar având 900 locuri de detenţie în localitatea Unguriu, judeţul Buzău, construirea unei facilităţi de pregătire a personalului din penitenciare în localitatea Pantelimon, judeţul Ilfov, şi construirea unui centru pentru recuperarea capacităţii de muncă a ofiţerilor din penitenciare în localitatea Rodbav, judeţul Braşov.

"Realitatea unui sistem penitenciar românesc învechit din punct de vedere al infrastructurii, sistem care nu îşi poate realiza rolul de custodiere şi reintegrare socială în acord cu standardele privind drepturile omului, precum şi hotărârea-pilot în cauza Rezmiveş şi alţii împotriva României (...), pronunţată de CEDO la data de 25 aprilie 2017, hotărâre care priveşte condiţiile de detenţie din închisorile şi centrele de reţinere şi arest preventiv din România, au generat necesitatea luării unor măsuri la nivel naţional pentru remedierea acestei situaţii.

Potrivit Deciziei Curţii, măsurile aşteptate din partea României vor fi structurate pe două paliere, astfel: 1. măsuri de natură administrativă, prin care să se reducă supra-aglomerarea şi să se îmbunătăţească condiţiile materiale de detenţie, respectiv 2. măsuri de natură legislativă care să asigure un recurs eficient pentru vătămarea suferită, de natura recursului preventiv şi a recursului compensatoriu specific.

În executarea hotărârii CEDO menţionate, Guvernul României a aprobat o serie de memorandumuri prin care se instituie măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie şi diminuarea fenomenului supraaglomerării în penitenciare. Printre măsurile mai sus menţionate se numără şi obiectivele Proiectului privind Modernizarea infrastructurii judiciare în România pentru a cărui sprijinire s-a contractat de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei împrumutul în valoare de 177 de milioane de euro", se arată în expunerea de motive.

Ministerul Justiţiei va implementa proiectul prin Administraţia Naţională a Penitenciarelor, instituţie aflată în subordinea Ministerului Justiţiei, în calitate de Agenţie de implementare a proiectului, căreia i se va delega întreaga autoritate şi responsabilitate în utilizarea cu maximă eficienţă a tuturor surselor proiectului şi în realizarea obiectivelor acestuia. În acest sens Administraţia Naţională a Penitenciarelor înfiinţează o Unitate de implementare a proiectului care trebuie să funcţioneze corespunzător pe întreaga durată de implementare a proiectului.

Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor vor încheia un acord subsidiar prin care se vor stabili drepturile şi obligaţiile părţilor în ceea ce priveşte aplicarea Acordului-cadru de împrumut şi realizarea Proiectului.  

Administraţia Naţională a Penitenciarelor va încheia cu  beneficiarii  sau după caz unităţile care au bunurile în administrare, protocoale privind implementarea activităţilor incluse în Acordul de împrumut, prin intermediul cărora se vor defini responsabilităţile ce revin fiecărei instituţii în realizarea activităţilor.

Proiectul este estimat a se implementa pe o perioadă de cca. 6 ani, iar data limită de tragere a sumelor împrumutului este 31 mai 2025, ceea ce va permite distribuirea corespunzătoare a costului proiectului pe perioada de implementare, prin încadrarea cheltuielilor aferente acestuia în creditele bugetare şi de angajament aprobate în acest scop prin legea bugetului de stat pentru fiecare an de implementare în parte, în cadrul bugetului Ministerului Justiţiei.

 Ministerul Justiţiei va asigura în bugetul său sumele necesare pentru realizarea Proiectului, respectiv echivalentul în lei a sumelor ce vor fi utilizate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor în scopurile Proiectului, în contul împrumutului, precum şi contribuţia bugetului de stat.

Administraţia Naţională a Penitenciarelor, în calitate de instituţie publică responsabilă cu implementarea Proiectului, va administra şi gestiona  bugetul proiectului alocat de ordonatorul principal de credite şi va asigura implementarea efectivă a proiectului, managementul tehnic şi financiar, activitatea de achiziţii, de decontare şi elaborare a rapoartelor de progres şi anuale cu privire la proiecte, acţionând în numele beneficiarilor. 

Totodată, pentru a permite încadrarea în termenul agreat cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, precum şi demararea implementării acordului corespunzător calendarului agreat cu aceasta, este necesară adoptarea prezentului proiect de lege în procedură de urgenţă.