Îngrijorările BNR în privinţa economiei româneşti

Banca Naţională a României îşi exprimă îngrijorarea cu privire la incertitudini provocate de transferul către angajaţi a contribuţiilor sociale, precum şi de potenţiale corecţii fiscale pentru ca România să se încadreze şi în acest an în ţinta de deficit.

Totodată, banca centrală estimează că se va calma pronunţat creşterea economică spectaculoasă a României, laolaltă cu avansul puternic al inflaţiei, ceea ce va duce la temperarea creşterii salariului mediu net. BNR mai estimează că şi în acest an vor exista dificultăţi pe piaţa muncii, creşterea economică va continua să se bazeze pe consum, iar investiţiile vor avea în continuare un aport modest.

Concluziile sunt cuprinse în minuta şedinţei Consiliului de Administraţie al Băncii Centrale din data de 7 februarie 2018.

Creşterea economică se temperează

BNR anticipează că accelerarea mult mai puternică decât cea previzionată a creşterii economice în anul 2017 va fi succedată de temperări mai pronunţate ale acesteia în 2018 şi 2019. Consumul gospodăriilor populaţiei va rămâne probabil şi în intervalul 2018-2019 principalul determinant al creşterii economice, în timp ce în cazul investiţiilor se aşteaptă un aport modest, în pofida uşoarei revigorări anticipate pentru 2018, iar în cel al exportului net o contribuţie negativă notabilă.

BNR mai susţine că persistă riscuri în creştere care vor prejudicia potenţialul de creştere a economiei româneşti, ele decurgând din conduita din acest an a politicii fiscale sau dintr-o structură a cheltuielilor bugetare orientată în continuare spre susţinerea consumului în defavoarea investiţiilor publice.

Inflaţia galopează

BNR subliniază că rata anuală a inflaţiei a înregistrat aproape o dublare pe parcursul ultimului trimestru din 2017, ascensiunea ei fiind mult mai abruptă decât se anticipase. Ea a fost antrenată mai cu seamă de creşterea tarifului energiei electrice, precum şi de preţul combustibililor, influenţat de mărirea cotaţiilor internaţionale ale petrolului şi a accizei la carburanţi.

BNR estimează că, după ce va creşte probabil spre valori de 5 la sută la mijlocul anului 2018, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să coboare la 3,5 la sută în decembrie 2018 şi să se reducă foarte uşor pe parcursul următoarelor patru trimestre, până la 3,1 la sută, nivel similar celui prognozat anterior.

Ce se întâmplă cu salariile

BNR mai subliniază că a observat temperarea uşoară a salariului mediu net, în principal ca urmare a accelerării inflaţiei. Banca Naţională mai precizează că perspectiva imediată a câştigurilor salariale este marcată de incertitudini ridicate, mai ales în sectorul privat, inclusiv în contextul transferării contribuţiilor datorate de angajatori în sarcina angajaţilor.

Banca centrală anticipează că va fi temperată creşterea venitului disponibil real al populaţiei, inclusiv ca efect al accelerării inflaţiei, însă în 2018 politica fiscală va continua să aibă un caracter expansionist.

BNR mai arată că există incertitudini legate de transferul către angajaţi a contribuţiilor sociale, precum şi de potenţiale corecţii fiscale efectuate în acest an în vederea încadrării deficitului bugetar în plafonul de 3 la sută din PIB. Este subliniată de asemenea tendinţa de scădere a încrederii populaţiei şi a companiilor.

Dificultăţi pe piaţa muncii

Banca Naţională îşi mai exprimă îngrijorări şi în legătură cu tensionarea pieţei muncii, sugerând că în 2018 va exista o nouă creştere a gradului de încordare a pieţei muncii după scurta întrerupere a acestei tendinţe în a doua parte a anului 2017. Printre motive, BNR regăseşte atingerea de noi maxime ale efectivului salariaţilor din economie şi dificultăţi crescute de recrutare a personalului, dar şi necorelare a pregătirii candidaţilor.

Se majorează deficitele

BNR îşi afirmă îngrijorări şi în privinţa majorării ecartului nefavorabil dintre avansul exporturilor şi cel al importurilor, care a dus la o cvasi-triplare a soldului negativ al balanţei bunurilor şi serviciilor.

Potrivit BNR, în ceea ce priveşte potenţialele surse ale deficitului comerţului internaţional cu bunuri al României, mai mult de un sfert din acesta provine de pe segmentul bunurilor alimentare, în condiţiile în care sectorul intern de profil se confruntă inclusiv cu probleme de competitivitate de natură structurală, care afectează lanţul de producţie.

Nevoie de investiţii şi atragere de fonduri UE

BNR mai subliniază şi nevoia de o mai bună absorbţie a fondurilor europene şi a redresării solide a investiţiilor, condiţionată însă nu doar de realizarea celor publice şi de atragerea fondurilor europene, dar şi de încrederea investitorilor, dependentă la rândul ei de evoluţia fundamentelor economiei şi de calitatea mediului de afaceri, a cadrului de guvernanţă şi a celui legislativ.