Şapte din 10 europeni sunt mai îngrijoraţi de nivelul datoriilor în contextul COVID-19

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO 123 RF
FOTO 123 RF

Îngrijorarea europenilor faţă de datoriile acumulate s-a amplificat pe fondul incertitudinii generate de pandemia COVID-19.

Aproximativ 70% dintre europeni consideră că îşi fac noi datorii dacă apelează la opţiuni de întârziere a plăţilor în loc să plătească pe loc, potrivit celui mai recent studiu internaţional ING, desfăşurat în luna mai 2020. Printre acestea, se numără opţiunea de tipul „cumperi acum, plăteşti mai târziu”, testarea/ probarea unui produs înainte de a fi cumpărat, plata cu cardul de credit sau în rate fără dobândă, precum şi abonamentul de plată lunar pentru anumite servicii.

Cele mai mari schimbări privind percepţia faţă de acest tip de datorii s-au înregistrat în rândul respondenţilor consideraţi vulnerabili din punct de vedere financiar, cu venituri mai reduse şi fără economii. În luna mai 2020, 55% dintre europeni au declarat că plata în rate reprezintă o datorie în plus, în loc de o modalitate flexibilă de plată, comparativ cu 50% în decembrie 2019. Opţiunea de tipul „cumperi acum, plăteşti mai târziu” a fost percepută ca datorie de 54% dintre respondenţi, în creştere cu 7% în raport cu luna decembrie 2019. Cele mai mici ponderi au fost înregistrate pentru abonamentul de plată lunar (47% în mai 2020, faţă de 42% în decembrie 2019) şi testarea produsului înainte de a fi cumpărat (44% în mai 2020, faţă de 38% în decembrie 2020).

Datoriile pot reprezenta un instrument financiar util dacă sunt administrate în mod eficient. Astfel, gestionarea datoriei implică planificare, o atitudine proactivă, precum şi adoptarea şi menţinerea unor obiceiuri financiare sănătoase. Aproximativ 13% dintre respondenţi consideră că datoria reprezintă o parte normală a vieţii, iar 25% dintre aceştia susţin că este necesară pentru a obţine ceea ce îşi doresc, dacă este bine gestionată. În ceea ce priveşte grija pentru viitoarele generaţii, 45% dintre europeni se gândesc că ar putea transmite aceste datorii, în timp ce 33% nu sunt îngrijoraţi de acest aspect.

„Percepţia asupra datoriilor diferă destul de mult de la o ţară la alta sau chiar în interiorul aceleiaşi ţări, de la o categorie socială la alta. În perioada pe care o traversăm, românii au o înclinaţie mai accentuată pentru a-şi gestiona mai atent finanţele personale. În acelaşi timp, îndatorarea nu trebuie percepută ca pe un aspect negativ în sine. Dimpotrivă, administrate într-un mod eficient, împrumuturile ne pot permite să facem mai rapid progrese în diverse domenii, de la educaţie, investiţii în afaceri până la bunăstarea personală. În prezent, pe lângă creditul bancar standard, există multiple soluţii de finanţare prin intermediul cărora românii au acces la bunurile şi serviciile pe care şi le doresc. În toate cazurile, educaţia financiară este absolut esenţială pentru menţinerea unei anumite discipline a finanţelor personale”, a declarat Valentin Tătaru, economist ING Bank România.

Europenii apelează cel mai frecvent la creditul bancar (31%), descoperitul de cont (21%), cardul de credit (20%), împrumutul de la familie sau prieteni (18%), împrumutul de la furnizor (16%) sau la creditul pentru studenţi (12%). Aproximativ 52% dintre aceştia spun că recurg la fondurile din descoperitul de cont atunci când nu mai au altă soluţie, în timp ce 63% afirmă că preferă să acceseze un credit bancar, ca opţiune personală, şi doar 33% îl accesează atunci când nu mai au altă alternativă.

48% dintre români spun că au fost nevoiţi să apeleze la un tip de împrumut, fiind cel mai mare procent la nivel european. Aceştia sunt urmaţi de olandezi, cu 46%. La polul opus, polonezii (83%), luxemburghezii (74%) şi germanii (73%) au declarat că a fost alegerea lor şi nu o necesitate să acceseze un tip de împrumut. Românii (33%) şi turcii (35%) se împrumută cel mai frecvent de la familie şi prieteni, iar englezii (28%) şi turcii (47%) preferă să folosească cardul de credit. 

Aproximativ 65% dintre europeni declară că şi-au plătit datoriile la timp în ultimele 12 luni. 59% dintre aceştia spun că folosesc o opţiune digitală pentru plata automată a facturilor, iar ponderea creşte până la 72% în cazul plăţilor pentru instituţiile recunoscute. Achitarea facturilor la timp se întâmplă mai frecvent dacă plăţile sunt efectuate în momentul primirii facturilor, în timp ce amânarea plăţilor creşte probabilitatea ca acestea să nu se mai fie efectuate. De altfel, 36% dintre respondenţii care au întârziat cu plata facturilor au afirmat că au uitat sau că au amânat prea mult plata acestora.  

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite