ANALIZĂ Creşte prăpastia dintre salariile minime şi maxime
0
Cel mai bine plătiţi români au acum venituri de aproape cinci ori mai mari decât angajaţii cu cele mai mici câştiguri, diferenţa dintre salariile lor crescând cu peste 500 de lei în ultimii patru ani.
Din vara lui 2010 (când, oficial, am ieşit din criza economică) până acum, salariile maxime pe economie au crescut cu aproape 18%, în timp ce câştigurile minime au avansat doar cu 11%. Iar în termeni nominali, diferenţa – mai bine zis prăpastia – dintre minimele şi maximele înregistrate în statisticile oficiale a crescut cu peste 500 de lei.
Concret, potrivit datelor centralizate la Institutul Naţional de Statistică (INS), în iunie 2013 cel mai mare câştig salarial net a fost de 4.049 de lei, obţinut de angajaţii din industria extractivă, iar cel mai mic – de 880 de lei, obţinut de angajaţii din hoteluri şi restaurante.
Această diferenţă de 3.169 de lei dintre minim şi maxim este cu 518 lei mai mare decât cea înregistrată în vara anului 2010. Pe atunci, cel mai mare salariu era consemnat în intermedierile financiare (3.442 de lei), cel mai mic era tot în turism (791 de lei), iar diferenţa dintre ele era de „numai“ 2.651 de lei.
Tehnologia, mai ofertantă decât serviciile
Ce factori au determinat această adâncire de la an la an a prăpastiei dintre salariile minime şi maxime? „Domeniile care presupun tehnologii înalte sunt mai ofertante decât celelalte, în special faţă de servicii sau comerţ“, a explicat, pentru „Adevărul“, consultantul financiar Aurelian Dochia.
„În trecut, cele mai multe locuri de muncă au fost create în domenii industriale, unde salariile au fost, să zicem, decente, iar ulterior noile locuri de muncă au fost generate în cea mai mare măsură în comerţ şi servicii, unde salariile sunt relativ mici. Acesta ar fi un factor determinant; pe de altă parte, observăm că salariile cele mai bune se oferă în sectoarele care utilizează tehnologii avansate, astfel că şi schimbările tehnologice au avut o influenţă importantă. De altfel, această adâncire a decalajului dintre salariile minime şi maxime are loc peste tot în lume şi sunt preocupări permanente pentru a se explica fenomenul“, ne-a spus Aurelian Dochia.
El exclude o eventuală influenţă fiscală asupra diferenţelor dintre veniturile minime şi maxime, având în vedere că „acest fenomen se manifestă, cu aceeaşi intensitate, şi în ţările cu impozite progresive, şi în cele care aplică o cotă unică de impozitare“.
Reamintim că, potrivit statisticilor oficiale, în sectoarele cu salarii mici şi foarte mici (sub 1.000 de lei lunar) lucrează peste 45% din totalul efectivului de salariaţi, în timp ce în domeniile cu salarii mari, de peste 3.000 de lei, se regăsesc mai puţin de 10% din totalul salariaţilor.
Iunie 2013: scumpirile au bătut din nou salariile
Câştigul salarial mediu a scăzut în iunie, faţă de luna precedentă, cu 5 lei (0,3%), la 1.606 lei net, sumă care este cu 3,5% mai mare decât în iunie 2012. Dar preţurile au crescut, în aceeaşi perioadă (iunie 2012 - iunie 2013), cu 5,3%, ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare a românilor a scăzut cu aproape 2%.
Se încarcă comentariile...
