Bani

articolul anterior articolul urmator

ANALIZĂ Se încheie era dobânzilor mici sau negative. Ce ne aşteaptă în România

6
3 Nov 2017 23:21:54
Autor: Elena Deacu

Banca Angliei a anunţat joi prima majorare a dobânzii de referinţă din ultimii zece ani, banca centrală din Cehia i-a urmat exemplul, după ce în august a fost prima care a înăsprit politica monetară, iar şeful Bundesbank a declarat recent că era dobânzilor joase sau negative se apropie de sfârşit. În România dobânzile au trecut recent pe trend ascendent. Rămâne de văzut ce va face Banca Naţională săptămâna viitoare.

„Ratele de dobândă mult prea mici nu trebuie să dureze prea mult şi, într-o creştere economică, robinetele politicii monetare ar trebui să fie închise rapid şi într-o manieră consistentă”, a declarat recent într-un interviu Jens Weidmann, şeful băncii centrale a Germaniei, Bundesbank.

În răspuns, şeful Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, şi-a susţinut la începutul lunii trecute angajamentul de menţinere a dobânzilor la niveluri extrem de scăzute, respingând apelurile germanilor de retragere rapidă a banilor ieftini din zona euro. Aşadar, la finalul lunii octombrie, BCE a decis să menţină dobânda cheie la 0%, reiterându-şi angajamentul.

Băncile europene cresc dobânzile

Cu toate acestea, atât Banca Angliei cât şi cea a Cehiei au decis să crească dobânzile.

Miercuri, Banca Centrală a Angliei a majorat dobânda de politică monetară pentru prima dată în ultimul deceniu, cu 0,25 puncte procentuale la 0,5%. Oficialii băncii au declarat că au realizat această primă majorare a ratelor dobânzilor din ultimii zece ani în încercarea de a proteja gospodăriile britanice de inflaţia care a crescut de la votul privind Brexit.

Totodată, şi Banca Naţională a Cehiei a majorat joi rata dobânzii cu 25 puncte de bază, de la 0,25% la 0,5%, după ce în august a devenit prima autoritate monetară europeană care s-a angajat într-un ciclu de înăsprire a politicilor monetare.

FED stă pe poziţii

Rezerva Federală a SUA (Fed) a menţinut joi dobânda de politică monetară la un interval cuprins între 1% şi 1,25%. Fed a subliniat însă creşterea economică solidă şi întărirea pieţei forţei de muncă, un semn că ar putea înăspri politica monetară în decembrie.

„Piaţa forţei de muncă continuă să se întărească şi activitatea economică înregistrează un ritm solid de creştere, în pofida efectelor uraganelor. Ne aşteptăm ca rata inflaţiei să crească pe termen mediu spre ţinta de 2%”, a apreciat Comitetul de politică monetară al Rezervei Federale (FOMC), potrivit Agerpres.

Ce va face BNR

În România, dobânzile sunt de două luni pe trend puternic ascendent. Robor la trei luni, în funcţie de care se calculează ratele la creditele în lei, a ajuns, vineri, la un nivel de 1,87%, în contextul în care se situa la începutul lunii septembrie la 0,92%, iar la începutul acestui an era la 0,87%. Şi deşi acesta este încă un nivel destul de scăzut al indicatorului, faţă de alte perioade, creşterea lui este totuşi accelerată, iar fiecare majorare se simte în rata lunară a unui împrumutat.

Banca Naţională a României (BNR) va decide ce se va întâmpla cu dobânda de politică monetară marţi, 7 noiembrie, când va avea loc şedinţa Consiliului de administraţie pe probleme de politică monetară.

În ultima şedinţă, din data de 3 octombrie, Consiliul de Administraţie al BNR a anunţat că menţine rata dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an şi că a decis „îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară”.

Ciprian Dascălu, economist-şef la ING Bank, consideră că BNR va menţine şi în şedinţa din data de 7 noiembrie dobânda de politică monetară la 1,75%. BNR va îngusta însă coridorul facilităţilor permanente simetric cu 25 de puncte de bază, mai spune el.

Şi analiştii Unicredit anticipează o nouă majorare de 25 de puncte de bază în noiembrie, urmând ca în prima jumătate a anului 2018 să decidă majorarea dobânzii de politică monetară de trei ori, până la nivelul de 2,5% în intervalul februarie-mai 2018.

Te-ar putea interesa şi:

Motive pentru care să te gândeşti de două ori înainte să iei un credit

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

6 Comentarii

florinakis
4.11.2017, 09:15:22

cresteri de dobanzi ...??? pai daca te uiti la depozitele la termen pentru persoane fizice, nu e exclus sa scoata bancile si obligatia titularilor sa-si scoata banii de tot ...

eu doar constat
4.11.2017, 11:13:11

Din nou o analiza de mantuiala. Ce inseamna dobanda negativa? Se refera aceasta notiune la credite? A vazut cineva la vreo banca romaneasca, in cazul nostru, ca a acordat un credit cu dobanda negativa si daca da, cum functioneaza asta? Ar trebui sa restitui bani mai putini, decat ai imprumutat, nu-i asa? Toate declaratiile marilor bancheri din lume care se refera la dobanzile negative privesc numai dobanzile la depozite, pentru ca numai aici bancile au introdus acest concept. De la BNR insa, se sustine sistemul bancar romanesc numai in cazul creditarii, unde cresterea ROBOR duce la cresterea dobanzilor, recte ale ratelor. Nimeni din BNR nu confirma faptul ca ar trebui sa creasca concomitent si dobanzile la depozite. Iar articolul este scris de parca autoarea n-ar fi angajata "Adevarul"-ul, ci a BNR.

+2 (2 voturi)
Bbbbb Aaaaa
4.11.2017, 13:08:14

Problema romanilor in general este ca au impresia ca se pricep la toate si in loc sa isi vada de munca, toti sunt finantisti, juristi si legislatori. Dobanda negativa la care se refera este, de obicei, cea la care bancile se imprumuta. Deci nu o sa o vezi niciodata in rata clientului, pentru ca banca isi aduaga o marja de profit. De obicei, vezi doar o reducere a marjei de profit a bancii, ceea ce se traduce printr-o mai mica dobanda platita de client. Asta nu inseamna niciodata ca returnezi mai putin bani decat ai imprumutat, ci doar ca platesti mai putina dobanda. Referitor la dobanda la depozite. Cum romanii sunt inca nostalgici dupa un tatuca, sa le spuna cat sa coste kilul de branza, cat sa fie cursul valutar si cat sa fie dobanda. Partea proasta este ca in capitalism, lucrurile nu functioneaza asa. Dobanda la depozite e conditionata de nevoia de bani a bancilor. Daca o vanca se poate imprumuta ieftin pe piata bancara, nu va da niciodata dobanzi mari la depozite. Devreme ce dobanzile de referinta cresc, inseamna ca cererea de bani creste, ceea ce inseamna ca bancile vor fi fortate la un moment sa creasca si dobanzile la depozite, in functie de necesitati.

Lucifer
4.11.2017, 21:17:38

Isărescu ăsta este ultima fosilă comunist-securist-masonică.

+1 (1 vot)
Biky
4.11.2017, 22:16:59

@Înger,..."dezvoltă" s-au "abține-te".

Vezi toate comentariile (6)

Modifică Setările