Apel al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României: „Nu spargeţi puşculiţa copiilor”. Pensiile private în 6 întrebări, 5 răspunsuri şi o singură voce
0Coaliţia pentu Dezvoltarea României a prezentat joi un document în care lansează un apel la Guvern să nu „spargă puşculiţa copiilor”. Reprezentanţii trec în revistă toate declaraţiile contradictorii ale guvernanţilor despre Pilonul II de pensii şi răspund la mai multe întrebări pentru a lămuri efectele tuturor acestor controverse.
CDR solicită Executivului să menţină actuala structură bazată pe trei piloni a sistemului de pensii şi să reglementeze, în cel mai scurt timp, creşterea nivelului contribuţiei la Pilonul II la 6%, faţă de 3,75% cât este în prezent.
Reprezentanţii celor peste 25 de asociaţii de business, camere de comerţ bilaterale şi confederaţii au atras atenţia în repetate rânduri asupra impactului sistemic negativ pe care l-ar genera renunţarea la Pilonul II de pensii sau o eventuală reducere a contribuţiilor la acesta.
Organizaţiile membre ale CDR, cât şi alte asociaţii din mediul de afaceri au transmis public mesaje similare subliniind riscurile pentru angajaţi, companii, pieţe financiare şi pentru economia românească în ansamblu.
De asemenea, 15 organizaţii au adresat un apel comun solicitând Guvernului să nu destabilizeze arhitectura actuală a sistemului de pensii, ci dimpotrivă, să facă eforturi pentru creşterea până la 6% a contribuţiilor, conform calendarului prevăzut de lege şi în acord cu interesele pe termen lung ale cetăţenilor României.
Declaraţiile publice de până acum au creat confuzie şi neîncredere la nivelul comunităţii de afaceri şi al angajaţilor din România şi au afectat deja negativ imaginea României în ochii potenţialilor investitori.
Redăm mai jos, integral, documentul prezentat de Coaliţia pentru Dezvoltarea României. De asemenea, CDR a elaborat şi o serie de argumente pentru menţinerea sistemului de pensii private obligatorii şi a trimis şi o scrisoare către premier şi autorităţi referitoare la importanţa menţinerii sistemului de pensii private obligatorii. Ataşăm aceste documente la finalul textului.
PENSIILE PRIVATE ÎN 6 ÎNTREBĂRI, 5 RĂSPUNSURI ŞI O SINGURĂ VOCE
“Nu spargeţi puşculiţa copiilor”
Am auzit, în ultimele zile, o serie de opinii contradictorii despre viitorul pensiei mele private. În ce constă controversa din jurul Pilonului II?
Săptămâna trecută a apărut în presă informaţia potrivit căreia Guvernul plănuieşte să redirijeze către bugetul de stat, în a doua jumătate a lui 2018, banii pe care actualmente noi toţi îi economisim lunar - prin Pilonul II, administrat privat - pentru propriile pensii.
● E doar o idee sau e un plan? Proiectul de lege redactat de Guvern apare în programul legislativ al Guvernului, actualizat în mai 2018, cu menţiunea “prioritate legislativă” şi propunere de adoptare pentru această sesiune parlamentară.
● Cine sunt iniţiatorii? Documentul îi indică drept iniţiatori pe Secretariatul General al Guvernului (SGG) şi pe Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP).
● În ce constau schimbările? Potrivit documentului, Guvernul intenţionează ca timp de şase luni (în perioada 1 iulie - 31 decembrie 2018) să nu ne mai vireze în conturile personale cei 3,75% din salarii pe care îi economisim, lunar, pentru pensiile noastre private, urmând să încaseze aceşti bani “direct la buget”. În al doilea rând, Guvernul propune schimbarea modalităţii de calcul a contribuţiilor: în locul unui procent din venituri, cum e în prezent, fiecare angajat ar urma să dirijeze lunar către Pilonul II “o contribuţie angajat în sumă fixă de 84 lei în primul an” (care ar urma să crească anual “până la 125 lei în anul 5”) şi ”o contribuţie angajator egală cu a angajatului şi dedusă din impozitul pe profit în funcţie de mărimea companiei (50, 25, 10 angajaţi)”.
CONTEXT: În 2018, pentru prima oară în cei 10 ani de existenţă ai sistemului privat de pensii, contribuţia individuală la pilonul II a scăzut (de la 5,1% la 3,75%), deşi legea prevede creşterea contribuţiei până la 6% în 2016. Recenta scădere a contribuţiei, precum şi noua propunere legislativă, vin după o serie de declaraţii oficiale şi informaţii care arată preocuparea guvernanţilor pentru schimbarea arhitecturii sistemului de pensii private.
● IUNIE 2017: Ministrul de finanţe de atunci anunţa desfiinţarea Pilonului II (declaraţie dezminţită ulterior de liderii partidului de guvernământ).
● SEPTEMBRIE 2017: Premierul de atunci declara că Pilonul II va deveni opţional.
● MARTIE 2018: Consilierul premierului în funcţie le prezenta administratorilor pensiilor private un proiect care prevedea contribuţii zero la Pilonul II, începând cu iulie 2018 şi transformarea acestuia în pilon opţional.
Ca urmare a informaţiilor despre această nouă prioritate legislativă, mai multe organizaţii ale mediului de afaceri au avertizat Guvernul despre efectul negativ pe care schimbările propuse l-ar avea atât asupra pensiilor celor 7 milioane de contributori la Pilonul II, cât şi asupra pieţei de capital şi a economiei în general.
În final, la 21 mai, 15 organizaţii şi-au pus semnătura pe un apel unic adresat Guvernului, căruia îi cer să nu destabilizeze arhitectura actuală a sistemului de pensii şi să facă eforturi, mai degrabă, pentru creşterea până la 6% a contribuţiilor, conform calendarului prevăzut de lege - şi în acord cu interesele pe termen lung ale cetăţenilor României.
Ce înseamnă toate acestea pentru pensia mea?
Contribuţiile la Pilonul II sunt proprietatea privată a celor care contribuie la sistemul de pensii, deci pot fi lăsaţi moştenire. Aceasta este principala diferenţă între Pilonul I - în care plata pensiilor încetează în momentul decesului - şi Pilonul II. Prin urmare, orice modificare a actualului sistem, care prevede acumularea în două “buzunare” - unul administrat de stat (Pilonul I) şi celălalt administrat privat (Pilonul II) - afectează deopotrivă veniturile cetăţeanului-pensionar şi veniturile urmaşilor acestuia.
Efectele concrete ale măsurilor luate:
● PRIMUL MINUS: Nerespectarea, de către guverne succesive, a calendarului de creştere a contribuţiilor. Legea prevedea ca din 2016 contribuţia fiecărui angajat la Pilonul II să crească de la 5% la 6%. Faptul că acest lucru nu s-a întâmplat - în 2017, procentul abia ajunsese la 5,1% - înseamnă, concret, 1,1 mld. euro mai puţin în conturile beneficiarilor (-12,9% faţă de ceea ce era prognozat), după cum a calculat Asociaţia Pensiilor Administrate Privat din România (APAPR).
● AL DOILEA MINUS: La această pierdere se adaugă cea rezultată din recenta decizie de scădere a contribuţiilor de la 5,1% la 3,75%. Este pentru prima dată, în istoria pensiilor private din România, când Guvernul modifică în jos procentul direcţionat către Pilonul II. Pentru contributori, asta înseamnă diminuarea sumelor pe care le pot lăsa moştenitorilor: în primul rând prin scăderea în sine a cuantumului care se acumulează în contul privat de pensie şi în al doilea rând prin randamentele pierdute an de an.
CONTEXT. Sumele virate lunar de fiecare dintre noi în Pilonul II nu rămân la valoarea din momentul contribuţiei, ci sunt investite de administratorii fondurilor private de pensii - a căror activitate este strict reglementată - cu scopul de a înmulţi banii beneficiarilor.
● Bilanţ general. În cei 10 ani de când funcţionează acest sistem, la totalul iniţial de 35 mld. lei primit spre administrare, cele şapte societăţi de administrare au adăugat, prin investiţii profitabile, încă 7 mld. lei.
● Randament. Pilonul II din România ocupă locul al 2-lea într-un clasament de 38 de ţări în privinţa randamentelor reale (ajustate cu inflaţia) obţinute în perioada 2008-2016, conform unei analize realizate în 2017 de OECD. Conform studiului realizat de Better Finance, Federaţia Europeană a Consumatorilor de Produse Financiare („Pension Savings. The Real Return”, 2017), pilonul II din România ocupă prima poziţie cu cele mai bune randamente reale (ajustate cu inflaţia şi comisioanele), într-un panel de 15 state membre UE, pentru perioada 2008-2017.
● Impact. Pentru un cont individual alimentat cu o contribuţie constantă, un randament mediu de peste 5% duce, într-un interval de 15 ani, la dublarea sumei acumulate. De la lansarea sistemului privat de pensii şi până la sfârşitul lunii februarie 2018, randamentul mediu anual al tuturor fondurilor de pensii private obligatorii a fost de 8,8%, calculat conform standardelor internaţionale – adică un total cumulat de 128,3% pentru întreaga perioadă mai 2008 – februarie 2018.
● AL TREILEA MINUS: Stoparea completă contribuţiilor la Pilonul II, fie şi pentru o perioadă de 6 luni, înseamnă că, în loc să adunăm banii cu care contribuim lunar în buzunarul nostru proprietate personală, îi virăm - fără să ne fi dat în vreun fel consimţământul - către bugetul de stat, în a cărui gestionare nu avem niciun cuvânt de spus. Conform unui calcul BCR, cei peste 7 milioane de contributori ar pierde în total, prin redirijarea banilor timp de şase luni, 3,6 mld. lei (777,6 mil. euro); se adaugă, aici, şi minusul rezultat din pierderea efectului de multiplicare a investiţiei pe termen lung.
ÎN CONCLUZIE: Prin astfel de modificări, se iau bani din ”contul” în care 7 milioane de români pun de-o parte economii pentru ei şi pentru copiii lor. Pilonul II înseamnă, pentru noi toţi, un venit suplimentar - care nu ar trebui să fie afectat de deciziile politice - adăugat la pensia de stat. Şi, la fel de important, înseamnă “puşculiţa copiilor”: spre deosebire de pensia de stat, cea privată poate fi lăsată - prin lege - drept moştenire de familie.
Este adevărat că “banii pilonului II nu sunt privaţi”?
Nu, nu este adevărat.
Legea 411/2004 prevede că “participantul [la fondurile de pensii administrate privat] este proprietarul activului personal din contul său”; că pensia privată este “suma plătită periodic participantului sau beneficiarului, în mod suplimentar şi distinct de cea furnizată de sistemul public (unde “beneficiarul” este “moştenitorul participantului, definit conform prevederilor Codului civil”) şi că “utilizarea contribuţiei [participantului] la fondul de pensii în alte scopuri decât cele prevăzute de prezenta lege constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani”.
Mediul de business vorbeşte, mereu, despre importanţa pe care o au în economie fondurile de pensii private. La ce se referă?
Fondurile de pensii private joacă un rol-cheie în economia oricărei ţări, pentru că investesc pe termen lung şi au interesul, mai mult decât investitorii cu obiective pe termen scurt, ca economia locală să fie sănătoasă şi să crească sustenabil. În cazul României, administratorii Pilonului II au ajuns, la un deceniu de la lansare, principalul investitor instituţional din ţară. Peste 90% din activele lor - în valoare totală de cca. 9 miliarde de euro - sunt investite în România. Cum anume contribuie fondurile de pensii la stabilitatea şi dezvoltarea economiei:
● Intervin pentru stabilizarea pieţelor în situaţii de criză şi pot juca, în momente critice, un rol decisiv în amortizarea şocului produs de retragerea precipitată a investitorilor instituţionali nerezidenţi. În 2008, când fondurile noastre de pensii erau încă în stadiu de proiect, fondurile nerezidente, anticipând o prăbuşire a economiei, s-au grăbit să vândă la preţ mic obligaţiunile suverane ale României. Dacă ar fi fost funcţionale, fondurile româneşti de pensii le-ar fi putut răscumpăra cu discount-uri de peste 20%, aducând astfel câştiguri importante de capital milioanelor de contributori; şi ajutând, în momente de incertitudine şi panică, la calmarea pieţelor financiare.
● Finanţează deficitul bugetar, cumpărând titluri de stat, şi contribuie astfel la un bun echilibru - alături de alţi investitori autohtoni majori (fondurile mutuale) - al mixului de finanţatori interni/locali ai datoriei publice.
● Contribuie la dezvoltarea economiei. În acest moment, fondurile româneşti de pensii au deţineri de cca. 1,9 mld. euro la Bursa de Valori Bucureşti (adică 20% din acţiunile liber tranzacţionate, asigurând 15% din lichiditate). Peste 30 de companii româneşti îşi finanţează dezvoltarea şi mulţumită investiţiilor făcute de Pilonul II. Un contra-exemplu: cei 1,1 mld. euro pierduţi prin deciziile ultimelor guverne de a nu creşte la 6% procentul alocat Pilonului II ar fi putut finanţa o listare de anvergura Hidroelectrica, ceea ce ar fi condus la un upgrade al României de la statutul de “piaţă de frontieră” la cel de “piaţă emergentă”. Un astfel de salt ar fi putut genera încredere sporită, atrăgând sume suplimentare de la alţi investitori instituţionali - care ar fi contribuit astfel, şi ei, la finanţarea dezvoltării companiilor româneşti.
● Gestionează riscurile pe termen lung. Fondurile de pensii, alături de asiguratorii de viaţă şi fondurile mutuale gestionează riscurile pe termen lung şi sunt furnizori importanţi de produse de economisire pentru populaţie. Astfel, în 2016, 40% din economiile populaţiei din Uniunea Europeană, în valoare totală de 13.000 de miliarde de euro, au fost canalizate prin fonduri de pensii şi asigurări. Activele financiare deţinute de populaţie s-au dublat faţă de 2009, însă aproape 40% dintre acestea sunt plasate în conturi bancare şi depozite, instrumente ce nu sunt de natură să asigure bunăstarea financiară pe un orizont lung de timp. Pe cale de consecinţă, România are cel mai scăzut nivel de intermediere financiară din UE, iar pieţele financiare sunt lipsite de adâncime şi diversitate. România are de recuperat un decalaj semnificativ în ceea ce priveşte educaţia financiară a populaţiei; doar unul din cinci adulţi au o înţelegere a produselor financiare de bază, patru din zece români nu au un cont curent şi numai 19% economisesc pentru pensionare, potrivit studiului KPMG din aprilie 2018 despre “Importanţa şi principalele beneficii ale asigurărilor de viaţă şi pensiilor private”.
Care sunt, totuşi, motivele pentru care guvernul vrea să modifice legislaţia pensiilor private?
Ca şi în cazul transferului contribuţiilor de la angajat la angajator de la 1 ianuarie 2018, nici membrii Executivului, nici legiuitorii, nu au explicat până acum publicului prin ce anume măsurile planificate ar fi în beneficiul celor 7 milioane de contributori la sistemul de pensii private; şi cum anume au ajuns la concluzia că aceste măsuri sunt cea mai bună dintre soluţiile posibile pentru bunăstarea noastră viitoare.
CONTEXT: Cheltuielile angajate de Guvern în primele 4 luni ale lui 2018 - cu majorări de salarii, creşteri pentru bunuri şi servicii etc. - sunt semnificativ mai mari decât cele estimate în proiectul de buget, ameninţând "mai mult ca oricând", după cum spune Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, ţinta de deficit de 3%. "Riscul cel mai mare este legat de Pilonul II. Ce-i interesează pe ei este să oprească contribuţiile. Ar fi o măsură care aduce bani [la buget] foarte repede”, explică Dumitru.
În condiţiile în care actualul sistem de pensii este singura reformă structurală care a rezistat tuturor alternanţelor la putere în ultimii 10 ani, a produs efecte benefice pentru 7 milioane de români şi a contribuit la creşterea nivelului de educaţie financiară a românilor, de ce trebuie schimbat ceva?
Se încarcă comentariile...
