Fondurile Pilonului II depăşesc 48 de miliarde de lei în ianuarie. Economiştii spun că încetarea plăţii contribuţiilor va micşora pensiile viitoare

Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de peste 48 miliarde de lei, la 31 ianuarie 2019, în creştere cu 17,1% faţă de nivelul existent în luna similară a anului trecut, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

Titlurile de stat deţin cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 30,37 miliarde de lei, respectiv 63,2%. Pe locul doi de află acţiunile, cu 7,94 miliarde de lei (16,52%). Depozitele bancare se situează pe locul al treilea din acest punct de vedere, cu 4,5 miliarde de lei, respectiv 9,38% din totalul activelor.

Conform datelor ASF, valoarea activului total al fondurilor de pensii de la Pilonul II era de 48,063 miliarde de lei, la 31 ianuarie 2019, iar valoarea activului net era de 48,042 miliarde de lei.

Fondurile de pensii private obligatorii aveau 7,270 milioane de participanţi. Conform datelor ASF, de la începutul colectării în sistem au fost virate contribuţii pentru 7,138 milioane de participanţi.

În luna noiembrie 2018, au fost virate contribuţii pentru 4,061 milioane de participanţi, iar pentru 3,189 milioane nu au fost virate contribuţii.

Pe pilonul II sunt active următoarele fonduri de pensii: Metropolitan Life Pensii, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN şi Vital.

Economişti: Încetarea plăţilor la Pilonul II va micşora pensiile private viitoare

Efectele OUG 114, privind încetarea plăţii contribuţiilor la Pilonul II şi transferul acestora la Pilonul I, plus intenţia Guvernului de a desemna un administrator de stat pentru aceste pensii private obligatorii, pot duce la pierderi semnificative ale fondurilor, inclusiv micşorarea pensiilor private pe care angajaţii le vor primi la îndeplinirea limitei de vârstă.

„Fondurile vor fi probabil preluate în administrare de o agenţie a statului, care precum orice altă firmă de stat, nu va avea nici un motiv să investească prudent banii noştri, ci să-i aloce pe criterii politice. În pasul 2, se urmăreşte probabil ca aceste fonduri să dispară complet, să fie contopite cu Pilonul I de pensii. Consecinţa imediată va fi scăderea randamentului fondurilor de pensii, adică micşorarea pensiei viitoare pe care românii o pot obţine pe baza acestor sume acumulate. Apoi, după naţionalizarea completă, efectul va fi dependenţa completă a cetăţenilor de pensia plătită de stat”, a declarat economistul Bogdan Glăvan pentru „Adevărul”.

Unii administratori vor vrea să vândă, dar nu vor avea cui

La rândul său, Dragoş Cabat, analist CFA România, a declarat pentru „Adevărul” că există un risc real, destul de mare de retragere a unor administratori de fonduri, „în primul rând din cauză că li s-a cerut să aducă aproximativ 800 milioane euro în plus la capital”. 

„Pentru acţionarii lor străini este posibil să fie sume prea mari, în condiţiile în care ‘taxa pe lăcomie’ lasă practic administratorii de fonduri fără profit pentru o lungă perioadă de timp. Problema este că nu vor avea cui să vândă, căci nu cred că alte firme vor dori să intre în România să administreze fonduri de pilon 2 în actualul cadru legislativ”, a adăugat Cabat. 

Contribuţiile ar fi trebuit transferate la Pilonul III, nu la stat

În opinia profesorului de economie Cristian Păun, riscul de retragere a fondurilor care administrează Pilonul II şi administrarea acestora de către Fondul Suveran de Investiţii este extrem de mare. „Dacă statul ar pune direct mâna pe aceste resurse şi le-ar schimba încadrarea (trecerea la Pilonul 1), am vorbi de o naţionalizare. Normal ar fi să vorbim de o trecere la Pilonul III, mai degrabă. Dar statul nu vrea să piardă aceşti bani. Aşa că îi va menţine într-o zonă gri, cel mai probabil îi va transfera la o structură creată prin acelaşi OUG – Fondul Suveran de Investiţii. Nu se ştie cum şi nu se ştie cu ce randament”, a spus economistul.

Citeşte şi:

ANALIZĂ De ce Fondul Suveran de Investiţii va fi un prost administrator al pensiilor private