Bani

articolul anterior articolul urmator

BNR atacă în valuri legea dării în plată. Ce argumente aduc susţinătorii acesteia

14
9 Mar 2016 19:18:19
Autor: Daniel Ionascu
Şefii BNR încearcă să-i convingă pe aleşi să modifice legea dării în plată (de la stânga la dreapta): Mugur Isărescu, Bogdan Olteanu, Florin Georgescu şi Liviu Voinea  FOTO: Mediafax
Şefii BNR încearcă să-i convingă pe aleşi să modifice legea dării în plată (de la stânga la dreapta): Mugur Isărescu, Bogdan Olteanu, Florin Georgescu şi Liviu Voinea  FOTO: Mediafax

De când legea dării în plată a trecut de Senat, şefii Băncii Naţionale a României (BNR) au început să atace în valuri proiectul. Rând pe rând, Mugur Isărescu, Florin Georgescu, Liviu Voinea, Bogdan Olteanu şi Valentin Lazea s-au întrecut în a arăta efectele negative ale legii. Iniţiatorul legii, deputatul Daniel Zamfir, acuză însă BNR de manipulare.

Legea dării în plată, prin care românii cu credite pot ceda băncii locuinţa fără a mai rămâne datori cu alte sume, a fost votată în unanimitate în Senat, la 29 februarie, primind 119 voturi „pentru“. Senatorii au adoptat, totuşi, un plafon de 150.000 de euro pentru creditele acordate, cerut tot de către BNR. Anterior, juriştii din Senat au stabilit că aceasta se adresează doar persoanelor fizice, nu şi celor care derulează afaceri pentru a elimina samsarii imobiliari, solicitare făcută tot de către BNR.
 

Cresc avansul şi dobânzile

 
Banca centrală tot nu este mulţumită. Viceguvernatorul BNR Liviu Voinea a susţinut că legea dării în plată reprezintă principala ameninţare la adresa stabilităţii financiare a României şi a prezentat o serie de posibile efecte negative. În cazul în care se va aplica în forma actuală, legea dării în plată ar putea avea ca efect creşterea „substanţială“ a avansului şi a dobânzilor cerute de bănci pentru creditele imobiliare, în timp ce valoarea imobilelor ar putea să scadă, a declarat, miercuri, Voinea. „Există riscul ca avansul cerut de bănci pentru un credit ipotecar, dar şi dobânzile şi ratele plătite de debitori să crească substanţial în urma aplicării acestei legi. Totodată, valoarea imobilelor ar putea scădea“, a afirmat miercuri Voinea, potrivit News.ro.
 
Mai multe bănci de pe piaţa românească au anunţat recent creşteri ale avansului la creditele ipotecare standard, de la 15% până la valori de 25%, 35% sau chiar 40%.
 
Potrivit lui Voinea, intrarea în vigoare a legii dării în plată va duce la scăderea pieţei imobiliare cu cel puţin 10%, ceea ce va afecta avuţia netă a populaţiei cu 6,3%, ceea ce înseamnă un minus de 57,8 miliarde de lei.
 

Scade rata?

 
Pe de altă parte, Valentin Lazea, economistul-şef al BNR a afirmat că ratele ar putea scădea pentru cei care vor putea să se împrumute după intrarea în vigoare a legii. El a spus că aplicarea actului normativ va avea efecte negative pentru persoanele care vor credite noi, precum creşterea avansului şi a dobânzilor, dar ar putea reduce preţurile caselor şi, ca efect cumulat, ar micşora ratele plătite de cei care vor mai reuşi să ia credit.
 
Lazea este, însă, contrazis chiar de o prezentare a lui Voinea. Viceguvernatorul BNR a calculat că o familie va trebui să economisească timp de opt ani pentru a putea avea un avans de 35% astfel încât să îşi poată cumpăra o casă de 60.000 de euro. Potrivit scenariului lui Voinea, rata va creşte de la 679 de lei lunar până la 978 de lei la creditele în lei şi de la 807 lei la 1.142 de lei, pentru echivalentul celor în euro.
 

Olteanu vs Zamfir

 
Un alt viceguvernator BNR, Bogdan Olteanu, a făcut recent mai multe declaraţii cu privire la legea dării în plată. El a susţinut eliminarea programului „Prima Casă“ din sfera de aplicare a acesteia deoarece cedarea imobilului ar duce la invalidarea garanţiilor oferite de către stat şi la dispariţia programului.
 
„Dacă cineva are vreo temere că «Prima Casă» va dispărea, i-o risipesc eu: «Prima Casă» nu dispare decât dacă vrea Guvernul României. Guvernul României poate să decidă să nu mai finanţeze «Prima Casă». Poate doresc să introducă «Casa la ţară» sau «Casa la curte» sau «Casa verde». Orice fel de program de sprijin al tinerilor pentru a-şi lua credite este la opţiunea Guvernului“, a declarat, însă, deputatul liberal Daniel Zamfir, iniţiatorul legii. El acuză BNR de manipulare şi spune că Olteanu a precizat, în cadrul unei emisiuni televizate, că băncile majorează avansul la credite din cauza „legii bail-in“ (prin care se instituie mecanismul de închidere a unei bănci – n.r.).
 
Ulterior, BNR a revenit şi a comunicat că legea la care a făcut referire Olteanu nu este „legea bail-in“, ci o alta, care transpune o directivă europeană privind practicile bancare prudente. „Stabilirea unui nivel crescut al avansului la credite corespunde acestor reguli şi reprezintă un efect direct al eliminării de către legea dării în plată a tuturor garanţiilor aferente creditului, cu excepţia ipotecii imobiliare“, se arată într-un comunicat de marţi al BNR.
 

Guvernul vrea şi el modificări

 
Guvernul consideră că trebuie păstrat aspectul social al legii, dar Ministerul Justiţiei vrea delimitarea clară între cei care nu pot şi cei care nu vor să plătească. De asemenea, Ministerul Finanţelor doreşte ca legea să nu se aplice programului „Prima Casă“, fiind îngrijorat că România ar putea fi dată în judecată la nivel internaţional de către bănci dacă garanţiile de stat devin nule. Pe de altă parte, avocatul Gheorghe Piperea susţine că statul român nu este persoană fizică, astfel că garanţia sa nu dispare.
 

Ce riscuri vede Comisia Europeană

 
Nici Comisia Europeană nu este mulţumită de legea dării în plată. Aceasta argumentează că cedarea bunurilor către bancă este deja prezentă în Codul Civil ca modalitate voluntară de stingere a datoriilor, debitorii fiind însă obligaţi să restituie şi diferenţele de valoare.
 
De asemenea, instituţia reclamă aplicarea şi la creditele deja acordate. „O preocupare majoră este aplicabilitatea retroactivă a dispoziţiilor actualului proiect de lege, întrucât acest lucru ridică motive serioase de îngrijorare privind securitatea juridică şi stabilitatea sectorului financiar“, se arată în raportul de ţară al României pe anul 2016. De asemenea, instituţia susţine că, dacă sunt aplicate fără modificări, dispoziţiile legii „riscă să submineze evoluţia disciplinei de plată şi a percepţiei investitorilor“. În fine, autorităţile de la Bruxelles sunt îngrijorate că proiectul va afecta creditarea în viitor.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

14 Comentarii

unU
9.03.2016, 21:06:49

Nu le va folosi la nimic ! Daca politicienii intorc legea, vor plati ei insisi pentru tupeul BNR si al bancilor !

Balcescu
9.03.2016, 21:51:30

Isarasecu a dovedit ca nu reprezinta interesul romanilor si interesul abancilor private. Se numeste coruptie pe fata. Ce face Ciolos, nu propune schimbare lui???

+2 (4 voturi)
Balcescu
9.03.2016, 23:58:11

Sa fie clar, bancile modifca dobnazile si comsionale percepute nu pentru ca sa da legea asta ci pentru ca nu exista nici o institutie care sa le reguleze activitatea si ca atare fac ce vor. De asta ceateanul este la cheremul lor si nu ar enici o protectie. Este nevoie de un avocat al poporului care sa reguleze piata serviciilor financiare.

+2 (4 voturi)
Gabriel Gabriel
9.03.2016, 21:22:18

Vreau sa imi iau un credit dar nu am 35% avans. Solutia,,,. vom declara o valoare mai mare a apartamentului iar diferenta de pret se va considera avans. Normal ca notarii vor taxa mai mult dar decat sa stau cu chirie pe aceeasi bani prefer sa fac acest compromis.

-2 (2 voturi)
crayven
10.03.2016, 01:56:06

Asta e. Nu toti tre sa fiti proprietari. In occident merge si cu chirie. Si aia nu mor, ne-am trezit noi cu motz!

-1 (1 vot)

Vezi toate comentariile (14)

Modifică Setările