Care sunt chichiţele prin care o bancă poate bloca darea în plată şi cum pot evita consumatorii acest lucru

Primele dări în plată ar trebui să aibă loc la 13 iunie, dacă băncile nu contestă notificările datornicilor  FOTO Adevărul

Modificarea apartamentului, solicitarea unui vraf de acte, adresa exactă a titularului creanţei, procese în instanţă, excepţii de neconstituţionalitate. Acestea sunt principalele chichiţe cu care băncile pot bloca sau întârzia procedurile atunci când românii care au probleme în a-şi rambursa creditele vor să predea casa pentru a scăpa de datorii.

O primă problemă o constituie starea apartamentului. De exemplu, Credit Europe Bank a cerut să inspecteze apartamentul în cazul unei notificări de dare în plată. Pentru ca darea în plată să poată fi dusă până la capăt este important ca apartamentul să nu fie modificat, iar structura acestuia să fie exact ca în cartea funciară.

Există şi cazuri în care oamenii preferă să îşi ia diverse instalaţii sau alte obiecte care au adus îmbunătăţiri, însă avocata Alexandra Burada susţine că, dacă apartamentul este devastat sau modificat, atunci este posibil ca banca să nu se prezinte la notar pentru a consemna darea în plată.

În acest caz, clientul trebuie să se adreseze în justiţie pentru a i se recunoaşte darea în plată şi faptul că a scăpat de datorii. Astfel, este posibil ca procesul să treacă prin mai multe instanţe şi să dureze, astfel, mai mulţi ani.

Vraful de acte

O altă problemă vizează situaţia în care banca solicită un vraf de acte. Astfel, se solicită clientului ca înainte de termenul de întâlnire la notar să trimită mai multe documente, printre care extras de carte funciară, certificat fiscal privind datoriile imobilului sau adeverinţă de la asociaţia de proprietari din care să reiasă că nu are datorii la întreţinere. Aceste acte nu sunt menţionate în legea 77/2016 privind darea în plată.

Avocatul Adrian Cuculis spune că nu vede necesară inspecţia, iar extrasul de carte funciară autentic îl va solicita notariatul, nu debitorul. În schimb, certificatul de informare nu este necesar, ci reprezintă doar o formă de tergiversare. Mai mult, este posibil ca banca să solicite aceste acte în termene foarte strânse, cum ar fi de două zile, ceea ce este practic imposibil de obţinut de către client.

Excepţiile de neconstituţionalitate

Excepţiile de neconstituţionalitate sunt legate de acelaşi proces de tărăgănare. Aproape toate băncile au anunţat public că vor ataca darea în plată în instanţă pentru a ridica excepţii de neconstituţionalitate. În cazul în care unele dintre acestea sunt admise, Parlamentul este obligat să modifice legea în 45 de zile de la publicarea motivării făcute de către Curtea Constituţională. Toate acestea necesită timp, iar în intervalul respectiv de timp nu s-ar putea face operaţiuni de dare în plată.

Adresa recuperatorului

O altă speţă o constituie cazul în care banca a externalizat creditul către vehicule investiţionale din state precum Olanda, Luxemburg sau Cipru. În acest caz, ar trebui notificată societatea la sediul ei din străinătate, caz în care o notificare realizată conform legislaţiei ar putea fi realizată într-o perioadă de circa un an, potrivit avocatei Alexandra Burada.

Totuşi, ea afirmă că ar trebui notificat mandatarul din ţară al vehicolului investiţional respectiv, care de cele mai multe ori este exact banca. Pe de altă parte, există şi cazul în care debitorii au fost deja executaţi de bancă, iar suma rămasă de recuperat a fost vândută către recuperatorii de creanţe. În această situaţie, cei care au fost deja supuşi executării silite şi vor liberarea de datorii, atunci aceştia trebuie să se adreseze instanţei, aceasta fiind procedura stabilită de lege.

Datornicii cer scutirea de impozit

Românii care au de gând să îşi dea casa pentru a scăpa de datorii au cerut Ministerului Finanţelor să iniţieze o Ordonanţă de Urgenţă prin care să fie scutiţi de la plata impozitului pe tranzacţii. Ministerul Finanţelor a anunţat zilele trecute că darea în plată a unui imobil este considerată din punct de vedere fiscal un transfer al dreptului de proprietate imobiliară, astfel că debitorul trebuie să achite un impozit. Impozitul este de 2% până la valoarea de 200.000 de lei şi 1% pentru ce sume depăşesc acest plafon.

Alin Iacob, preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor de Servicii Financiare din România (AURSF), susţine că românii care apelează la darea în plată nu trebuie să plătească acest impozit deoarece nu este o tranzacţie propriu-zisă şi că aceştia îşi pierd atât casa, cât şi avansul şi ratele achitate până acum.

Ministerul Finanţelor consideră că impozitul ar trebui raportat la soldul care mai este de plătit din credit. Pe de altă parte, avocata Alexandra Burada spune că articolul 111 din Codul Fiscal, invocat de către minister, nu precizează nicăieri că impozitul se datorează la valoarea soldului, ci la valoarea imobilului dat în plată. Ea a spus că raportarea la sold face ca românii cu probleme să ajungă să aibă de plătit chiar şi 10.000 de lei, ceea ce face legea dării în plată inaplicabilă.

Anca Dragu, ministrul Finanţelor, a anunţat miercuri, în urma şedinţei de Guvern, că analizează propunerea AURSF. De altfel, utilizatorii de servicii financiare au solicitat şi notarilor reducerea cu 90% a tarifelor aferente acestei operaţiuni.