Câte sute de kilometri de autostradă s-ar putea construi cu banii pentru majorarea pensiilor speciale şi ocupaţionale

Creşterea punctului de pensie cu 70%, propusă de Ministerul Muncii pentru a intra în vigoare din 2021, şi de Victor Ponta pentru aplicarea din ianuarie 2019, va avea un impact bugetar suplimentar uriaş, motiv pentru care ar trebui să fie majorate doar pensiile obişnuite, nu şi cele speciale şi cele ocupaţionale, consideră Cristian Păun, profesor de economie la ASE.

„Dilema mea este legată de faptul că pentru o astfel de măsură aplicată de mâine avea nevoie în plus de circa 1.02 miliarde de Euro / lună (peste 12 miliarde Euro / an - echivalentul a 1200 km de autostradă), în condiţiile în care sistemul public de pensii e pe un deficit anual de circa 12 miliarde lei în 2018, în reducere faţă de 2017 (3.5 miliarde Euro / an)”, precizează economistul.

Concret, majorarea pensiilor obişnuite cu 785 lei (70% în plus faţă de pensia medie actuală de 1.122 lei) pentru cei 5,2 milioane de pensionari ar avea un impact lunar de 4,09 miliarde de lei.

Creşterea, cu acelaşi procent a celor 155.000 pensii ocupaţionale ar avea un impact bugetar lunar de 2,114 miliarde de lei, iar a celor 9.100 pensii speciale (magistraţi, primari, parlamentari, corpul diplomatic, personal auxiliar al instanţelor, Curtea de Conturi, etc) ar însemna încă 89,2 milioane de lei lunar.

Cu alte cuvinte, majorarea a 164.000 de pensii, speciale şi ocupaţionale, ar însemna mai mult de jumătate din impactul bugetar al majorării pensiilor obişnuite, bani cu care s-ar putea face mai mult de 600 de km de autostradă.

De altfel, economistul subliniază că „deficitul ar sări lejer de 15-16 miliarde Euro doar din sistemul public de pensii. Chiar şi creşterea graduală are probleme similare, având în vedere că deficitul e constant şi consistent (3-4 miliarde Euro, în scădere de la 6-7 miliarde Euro / an după comasarea contribuţiilor)”.

„Fondul public de pensii este incapabil acum, fără aceste majorări preconizate, să se susţină singur şi apelează masiv la bugetul de stat. Mai mult, perioada de creştere a pensiilor coincide cu cea în care am aglomerat cea mai mare parte a absorbţiei fondurilor europene care trebuie cofinanţate. Ambele probleme devin imposibil de susţinut financiar simultan.

Lejeritatea cu care trec prin Parlamentul României astfel de aberaţii periculoase ridică semne serioase de întrebare dacă oamenii aceia chiar ne vor binele sau chiar gândesc (şi aici mă refer la logică elementară). Ce naiba de calcule îşi fac şi cum le fundamentează că mie îmi dă rău de tot cu virgulă?

Este clar, încă odată, cât de puternică este junta militară din România şi ce reprezentare puternică au în Parlamentul României cei din instituţiile de forţă ale statului.

Până când nu reformăm pensiile speciale şi ocupaţionale şi nu corectăm diferenţele enorme între aceste categorii şi restul muritorilor de rând, cred că majorările de pensii ar trebui să se oprească exclusiv la pensionarii obişnuiţi. Şi creşterea să nu fie mai mare de rata anuală estimată a inflaţiei. O bună perioadă de timp!”, conchide economistul.