Ce înseamnă majorarea cu 40% a pensiilor: săracii rămân săraci, bogaţii devin mai bogaţi

Majorarea cu 40% a pensiilor va creşte inegalităţile dintre pensionarii din România: cei mai săraci vor primi iluzia unei creşteri uriaşe, deşi tot cu bani puţini rămân, pe când cei cu pensii mari vor primi creşteri consistente la veniturile deja substanţiale.

Creşterea pensiilor este binevenită pentru pensionarii din România, care sunt cei mai expuşi riscului de sărăcie din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, o majorare cu 40% pentru toţi pensionarii, fără niciun fel de criteriu de diferenţiere, poate avea efectul contrar celui scontat, şi anume va creşte inegalitatea între cei mai săraci şi cei mai bogaţi bătrâni.

În prezent, 1,7 milioane de pensionari din România, adică mai mult de o treime (37%), trăiesc cu o pensie mai mică de 1.000 de lei pe lună. Dintre aceştia, jumătate trăiesc chiar cu mai puţin de 700 de lei. În schimb, peste două milioane de pensionari au pensii cuprinse între 1.000 şi 2.000 de lei, în timp ce alţi 800.000 de pensionari trăiesc cu mai mult de 2.000 de lei.

Majoritatea parlamentară actuală a votat în preajma alegerilor locale, pentru a „stimula” în mod clasic pătura pensionarilor, amendarea rectificării bugetare, astfel încât pensiile să fie majorate cu 40% conform legii aprobate de Parlament in 2019, în loc de o majorare de 14% decisă de Guvernul actual în septembrie.

„Impactul bugetar este covârşitor, fapt subliniat în mod repetat de către analişti Băncii Naţionale a României (BNR), asociaţiile profesionale şi organizaţiile non-guvernamentale (ONG-uri), agenţiile de rating, Comisia Europeană şi va avea ca efecte probabile: dificultăţi în ceea ce priveşte finanţarea deficitului bugetar, explozia datoriei totale/produsul intern brut, retrogradarea rating-ului suveran al României, deprecierea monedei naţionale, majorarea dobânzilor pe piaţa internă (inclusiv ROBOR şi IRCC), majorarea taxelor indirecte (TVA) şi un posibil program de asistenţă cu Fondul Monetar Internaţional”, arată o analiză publicată de Marian Şerban, economist în cadrul Banca Transilvania, pentru Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR). Aceasta a fost publicată iniţial pe site-ul Project-E.

Potrivit lui, efortul bugetar suplimentar în fiecare an, aferent doar majorării cu 40%, va fi de circa 45 miliarde de lei. Impactul bugetar total pentru plata pensiilor este de peste 10% din Produsul Intern Brut (PIB) sau 110 miliarde lei anual.

Tot bogaţii primesc mai mult

Cum vor repartizate cele 45 de miliarde de lei în plus necesare pentru majorarea cu 40% a pensiilor? Extrem de inechitabil. O creştere de 40% pentru o pensie mai mică de 700 de lei înseamnă doar 240 de lei în plus pe lună, iar o pensie de circa 1.000 de lei va creşte cu maximum de 400 de lei.

În schimb, pensionarii cei mai avantajaţi sunt tocmai cei bogaţi. De exemplu, un pensionar cu o pensie de 4.000 de lei va primi după majorare încă 1.600 de lei.

Cu alte cuvinte, cei mai săraci 1,7 milioane de pensionari vor primi în plus doar 5,5 miliarde din cele 45 de miliarde. Adică 37% din totalul pensionarilor primesc 12% din suma alocată suplimentar. În schimb, cei mai bogaţi 808.000 de pensionari, cei cu pensii mai mari de 2.000 de lei, primesc 24 de miliarde. Adică 17,3% dintre pensionari, cei mai înstăriţi, primesc 53,6% din suma totală.

„Problema care trebuie pusă este cea a inegalităţii pensiilor, amplificată de majorarea punctului de pensie, care este complet împotriva bunului simţ şi solidarităţii sociale”, afirmă Marian Şerban.

Cum arată o majorare echitabilă

Orice majoritate parlamentară viitoare ar trebui să reformeze sistemul de calcul al pensiilor (o soluţie ar putea fi introducerea unor diverse paliere pentru punctele de pensie), astfel încât orice majorare ulterioară să se realizeze în procent mai mare pentru cei cu pensii mici, este de părere Marian Şerban.

De exemplu, dacă măreşti cheltuiala totală cu pensiile cu 10% pe an (adică 11,25 miliarde) şi, după reformarea sistemului de calcul, implementezi procente de majorare diferite, atunci lucrurile pot arăta mult mai echitabil.

Aşadar, pensiile sub 500 de lei ar putea fi majorate cu 50%, ceea ce ar aduce o creştere de peste 200 de lei. Pensiile între 500 şi 700 de lei ar putea fi majorate cu 35%, pentru ca o pensie de 700 de lei să crească cu 245 lei. Pentru pensiile de 1.000 de lei şi mai mici, binevenită este o majorare de 25%, ceea ce ar însemna că un pensionar care încasează 1.000 de lei va primi în plus circa 250 lei. Iar pentru ca pensiile mai mari de 1.000 lei să nu crească exagerat, majorarea aplicată acestora ar putea fi de numai 15%, sugerează Marian Şerban.

Şi Consiliul pentru IMM-uri (CNIPMMR) sugera recent o alternativă de majorare mai accelerată a pensiilor mici, în loc de creştere cu un procent egal a tuturor pensiilor.

Mai precis, CNIPMMR propunea: 

a) Creşterea cu 40% a pensiilor care au o valoare de până în 800 lei (în jur de 1.800.000 pensionari), rezultând o medie de 300 de lei/lună creştere, reprezentând un efort bugetar de aproximativ 1,3 miliarde euro/an;

b) Creşterea cu 200 de lei/lună a pensiilor cu valoarea între 801-1500 lei (în jur de 1.930.000 pensionari), reprezentând  un efort bugetar de aproximativ 965 milioane euro/an; 

c) Indexarea cu valorea inflaţiei a pensiilor care depăşesc 1500 lei (aproximativ 1.202.000 pensionari);

d) Îngheţarea valorii pensiilor care depăşesc 5.000 lei (în jur de 10.000 pensionari);

Economistul din cadrul Banca Transilvania susţine că este nevoie de un apel privind un pact social cu pensionarii, pentru reformarea modului de calcul şi efectuarea de majorări etapizate, dar cu procente decente (maxim 10% pe an), în schimbul promisiunii unei accelerări a investiţiilor, care să permită atragerea de investiţii străine, realizarea de venituri bugetare mai mari, creşterea investiţiilor în educaţie şi eventual stoparea migraţiei tineretului din România şi reîntoarcerea unora dintre românii plecaţi din ţară în anii ’90 şi 2000.