Bani

articolul anterior articolul urmator

Cine poate adera la Pilonul 4 de pensii private şi ce diferenţe sunt faţă de Pilonul 3

5
14 Jan 2020 06:28:53
Autor: Afrodita Cicovschi
FOTO 123RF
FOTO 123RF

Legea 1/2020 privind pensiile ocupaţionale stabileşte elementele necesare înfiinţării schemelor de pensii ocupaţionale şi ale fondurilor de pensii ocupaţionale, fiind cel de-al patrulea pilon de pensii existent în România.

Legea pensiilor ocupaţionale intră în vigoare la data de 7 februarie, la mai mult de un an de la termenul impus de Uniunea Europeană
 
Una dintre principalele diferenţe între Pilonul 3 şi Pilonul 4 este că, în timp ce la P3 poate adera, în nume propriu, doar angajatul (chiar dacă plăţile la fondurile de pensii sunt făcute prin contract de către angajator), la Pilonul 4 angajatorul va stabili o schemă de pensii şi va plăti pentru angajat contribuţia.
 
Contribuţiile vor fi colectate şi plătite de angajator, acestea putând fi împărţite între angajator şi angajat.
Concret, legea 1/2020 prevede că angajatorul va propune angajatului o schemă de pensii ocupaţionale, în cazul în care vrea să acorde astfel de bonusuri salariaţilor fiind nevoit să menţioneze acest lucru în contractul de muncă.
 
Apoi, angajatorul va semna un contract de administrare cu o firmă specializată, autorizată de stat, şi va cere angajaţilor să completeze cererea de aderare la Pilonul IV.
 
La fel ca şi pensia privată facultativă (Pilonul 3) şi pensia ocupaţională  (pilonul 4) este absolut opţională pentru angajaţi, aceştia neputând fi obligaţi să-şi exprime acceptul de aderare la un fond de pensii private.

Angajatorul poate decide însă, în orice moment, să modifice, să suspende sau să înceteze contribuţiile la un fond pentru angajaţii săi, înştiinţând în scris, administratorul şi angajaţii cu cel putin 30 de zile calendaristice înainte de data aplicării deciziei.
 
Diferenţe majore privind contribuţiile
 
O altă diferenţă majoră este legată de nivelul contribuţiilor. Astfel, în timp ce la Pillonul 3 nu se poate cotiza mai mult de 15% din salariul brut al participantului, la Pilonul 4 contribuţiile nu pot fi mai mari de o treime din salariul brut al angajatului, fără ca totalul reţinerilor (contribuţii la pensiile de stat, Pilonul 2, contribuţii de sănătate şi impozitul pe venit) să depăşească jumătate din salariul net.
 
Spre exemplu, la un salariu brut de 5.000 de lei, salariul net este de 2.750 de lei, diferenţa de 2.250 lei însemnând contribuţiile la pensiile de stat şi cele private obligatorii, cele pentru sănătate şi impozitul pe venit. Dacă participantul nu cotizează şi la Pilonul 3 sau nu are alte reţineri din salariu, ar putea contribui la Pilonul 4 cu 1.375 lei, adică jumătate din salariul net.
 
Cine are calitatea de participant 
 
În ce priveşte calitatea de participant, aceasta este identică la ambele fonduri de pensii private, putând fi dobândită de angajaşi, funcţionari publici sau persoane fizice autorizate ori alte persoane care desfăşoară activităţi independente, primari şi alte persoane care au funcţii alective sau care sunt numite în funcţii de execuţie, legislative ori judecătoreşti, precum şi orice altă persoană care realizează venituri asimilate salariilor, venituri din activităţi profesionale sau agricole, care aderă la un fond şi care contribuie sau/şi în numele căreia s-au plătit contribuţii la un fond şi are un drept viitor la o pensie ocupaţională. 
 
Participant poate fi şi persoana pentru care se plătesc contribuţii, în baza unor contracte de mandat sau contracte de management, dar şi a celor care acţionează ca propriul său angajator, exercită o activitate independentă sau orice asocieri între acestea şi a semnat un contract de administrare încheiat cu un administrator. 
 
Când se poate primi pensia ocupaţională
 
Dreptul la pensia ocupaţională se poate deschide, la cererea participantului, în condiţiile prevăzute de schema întocmită de angajator sau la momentul împlinirii vârstei standard de pensionare de către participant.
În cazul Pilonului 4, dacă banii strânşi nu sunt suficienţi pentru plata unei pensii ocupaţionale, participantul va primi o plată unică sau plăţi eşalonate în rate lunare timp de cel mult 5 ani.
 
În caz de deces al participantului înainte de a avea dreptul la pensia ocupaţională, banii strânşi la P4 vor fi viraţi moştenitorilor acestuia, în condiţiile legii, conform actului de succesiune. 
 
La Pilonul 3, pensia privată facultativă se acordă când participantul a împlinit vârsta de pensionare, dacă au fost plătite minimum 90 de contribuţii lunare.
 
Deductibilitate 
 
La pilonul 3, participanţii nu plătesc impozit pentru contribuţia virată dacă aceasta este mai mică decât echivalentul a 400 euro/an, valoarea contribuţiei fiind dedusă din impozitul pe venit.
 
şi la Pilonul 4, lucrurile stau la fel, sumele reprezentând contribuţiile la fonduri de pensii ocupaţionale fiind deductibile fiscal în conformitate cu legislaţia fiscală.
 
Românii pot adera la toate cele trei fonduri de pensii private
 
Legea prevede că, în afara contribuţiilor pentru sistemul public de pensii (P1) şi a celor la fondurile de pensii private obligatorii (P2), pentru care plătesc lunar 25% din salariul brut (21,25% la P1 şi 3,75% la P2), pot opta şi pentru celelalte două – P23 şi P4. Singura condiţie care trebuie respectată este ca totalul reţinerilor, inclusiv a contribuţiilor pentru sănătate şi impozitul pe venit să nu depăşească jumătate din salariul net.
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

5 Comentarii

Matei Basarab
14.01.2020, 08:07:18

Ce PILOANE? Ia uite aici: Nivelul de trai (1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent. (2) Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Cetăţenii au dreptul şi la măsuri de asistenţă socială, potrivit legii. De fapt vom fi pe cont propriu si daca-i asa atunci sa ni se spuna!

0 (2 voturi)
The Fog
14.01.2020, 10:13:04

Ce sanctiuni prevede legea in caz ca statul nu isi indeplineste obligatiile? Dreptul de a vota... partea vizibila a statului, din ce se pune de partide pe lista de vot? Dreptul de a minti prin promisiuni electorale fara acoperire sau care pot duce tara de rapa? Cine vrea poate avea incredere in stat ca ii va asigura cele de mai sus - oricum nu va raspunde in caz ca nu se intampla. Cam ca FNI. Cine e pragmatic se va asigura ca si daca nu mai e niciun stat, si daca acesta minte, nu va ramane descoperit. Prin propriile eforturi, pe banii sai, pe barba sa.

0 (2 voturi)
Matei Basarab
16.01.2020, 19:00:08

Nici un contribuabil NU are un contract cu statul vis-a-vis de asigurarile de pensii. Ceva in genul: eu platesc X ani suma de X lei/luna si primesc pensie X lei / luna. NIMENI. De aici si tarasenia cu piloanele unde pui bani, exista un administrator care ptr fiecare miscare in cont ia comision si care la o adica poate sa plece cu banii deoarece cel care cotizeaza nu are un control asupra lui. Probabil vor pleca cu banii cand vor constata ca o pot face .

+1 (1 vot)
foarte atent
14.01.2020, 10:56:07

cate piloane, atatea...frisoane !!

+1 (3 voturi)
Matei Basarab
16.01.2020, 19:00:50

Nu-i nici o diferenta.

+1 (1 vot)