Coface: deflaţia există, deja se manifestă şi se vede în cifrele oficiale, ar putea crea o presiune pe dobânzi

Deflaţia pune în pericol afacerile cu costuri mari de producţie şi marje mici de profit

Pericolul de deflaţie, semnalat de mai multă vreme de economişti, este deja prezent în România şi pune presiune pe dobânzi, afirmă specialiştii companiei de evaluare financiară Coface.

Deflaţia, văzută ca fenomen de scădere generală a preţurilor, reprezintă un pericol pentru firme deoarece acestea s-ar putea confrunta cu situaţia de a vinde produse la preţuri mai mici cedât propriile costuri de producţie.

„Există deja acest fenomen, se vede în cifrele oficiale, şi cred că banca centrală, dar şi băncile comerciale, ar putea fi fi nevoite să reducă dobânzile pentru a stimula mediul de afaceri.
Vorbim despre cifrele prezentului, nu despre aşteptările inflaţioniste, care sunt mult mai complexe“, a declarat pentru „Adevărul“ Iancu Guda, directorul diviziei Services al companiei Coface România.

Depindem foarte mult de contextul internaţional

„România nu este condusă din plan intern, nu are un «drive» intern, astfel că decidenţii trebuie să fie foarte atenţi la contextul internaţional.
Riscul cel mai mare este că BNR ar putea rămâne cu mai puţine instrumente de stimulare, pentru că dobânzile nu mai pot fi reduse prea mult - ar intra în teritoriu negativ, ceea ce iar nu este de dorit.
Astfel că pârghiile BNR converg către o reducere a rezervelor minime obligatorii sau către operaţiunile repo“, a arătat economistul.

În prezent, rezervele minime obligatorii pentru băncile comerciale sunt de 8% la creditele în lei şi de 14% la creditele în valută.

Reamintim că, la începutul lunii iulie, guvernatorul BNR a ţinut să precizeze - pe fondul temerilor exprimate de economişti - că România nu riscă intrarea în deflaţie, deşi Banca Centrală estimează că inflaţia va rămâne în teritoriu negativ în următoarele trei trimestre.

„Nu intrăm în deflaţie. Şi am două argumente. În primul rând, grosul acestei dezinflaţii, într-adevăr de tip şoc, vine nu neapărat din reducerea TVA la 19%, care nu este certă, dar nu puteam să nu o luăm în calcul.
Grosul vine tot de la reducerea TVA la alimente, pentru că ponderea alimentelor în coşul de consum este foarte mare.
Noi am calcula un indicator de transmisie de 60% (impactul scăderii TVA în preţuri — n. r.), dar este mult mai mare. Şi perioada a fost bine aleasă, cu ofertă bogată.
A fost o decizie fericită şi pentru că s-a adresat unui sector al economiei care are capacităţi de producţie“, a explicat guvernatorul BNR.

Un al doilea argument este legat de faptul că, la o creştere de 6% a consumului, care probabil se va duce la 10% până la finalul anului, nu se poate vorbi despre deflaţie.

„Atunci (în deflaţie - n. r.) se amână consumul în aşteptarea scăderilor de preţuri. Pericolul nu este în scăderea preţurilor, pericolul îl constituie reducerea graduală a consumului de natură să reducă cererea şi să reducă creşterea economică. Nu vedem pericol. Avem creştere de consum şi avem creştere economică“, a subliniat Isărescu.