Comisia Europeană: Noua lege a pensiilor din România, un pericol. Protejaţi Pilonul II şi sectorul bancar!

Comisia Europeană avertizează că Ordonanţa 114 a afectat stabilitatea financiară din România şi recomandă Guvernului să protejeze Pilonul II de pensii şi sectorul bancar, în contextul în care noua lege a pensiilor este un pericol pentru sustenabilitatea finanţelor publice.

Comisia Europeană a lansat, miercuri, într-un raport, recomandări ca în perioada 2019-2020 România să întreprindă acţiuni astfel încât să protejeze stabilitatea financiară şi soliditatea sectorului bancar, să asigure sustenabilitatea sistemului public de pensii şi viabilitatea pe termen lung a fondurilor de pensii din cadrul celui de al doilea pilon.

„După mai mulţi ani de eforturi susţinute de consolidare a sectorului financiar, stabilitatea financiară a fost din nou afectată în 2018 de un set de iniţiative legislative ale Guvernului şi Parlamentului”, avertizează CE, în raport.

Taxa bancară a afectat cursul valutar şi împrumuturile Guvernului

Potrivit instituţiei, taxa pe activele bancare adoptată de guvern printr-o ordonanţă de urgenţă la sfârşitul lunii decembrie 2018 (Ordonanţa 114), fără realizarea unei evaluări a impactului sau a unei consultări cu părţile interesate, a generat îngrijorări serioase legate de impactul său negativ asupra situaţiei prudenţiale a băncilor, asupra aplicării politicii monetare şi, în ultima instanţă, asupra investiţiilor şi creşterii economice.

De asemenea, modul în care a fost adoptată şi dispoziţiile acesteia au avut un efect negativ semnificativ asupra cursului de schimb valutar, asupra capacităţii guvernului de a obţine împrumuturi pe piaţă şi, în cele din urmă, asupra percepţiei pe care părţile interesate o au în ceea ce priveşte riscurile operaţionale.

Deşi unele aspecte controversate ale taxei au fost modificate în martie 2019, modificările au fost adoptate tot printr-o ordonanţă de urgenţă a guvernului şi fără o evaluare a impactului. Au fost eliminate aspectele cele mai problematice ale taxei pe activele bancare, cele referitoare la valoarea totală a activelor.

„Cu toate acestea, în noua sa formă, taxa poate denatura stimulentele pentru contractarea de credite, ceea ce ar putea duce la o alocare necorespunzătoare a creditelor în economie. Ar trebui evaluate implicaţiile potenţiale ale acestor modificări pentru transmisia politicii monetare”, mai avertizează CE.

Instituţia susţine că, deşi declarate neconstituţionale de Curtea Constituţională în martie 2019, mai multe iniţiative legislative adoptate de Parlament la sfârşitul anului 2018 au exercitat o presiune suplimentară asupra sectorului bancar şi au consolidat percepţia generală de imprevizibilitate a cadrului juridic. Experienţa anterioară arată că este posibil ca astfel de iniţiative să fie relansate de către legiuitor

Reforma sistemului de pensii, diluată

Comisia Europeană mai atrage atenţia că reforma sistemului de pensii introdusă în 2008 a fost diluată treptat. După amânări repetate ale majorărilor programate ale contribuţiilor la fondurile de pensii din cel de al doilea pilon, care ar fi trebuit să ajungă la 6% din salariile brute până în 2016, contribuţiile au fost reduse la 3,75% din salariile brute începând din 2018.

Fondurile de pensii din cel de al doilea pilon au fost slăbite şi mai mult printr-o serie de măsuri adoptate de guvern printr-o ordonanţă de urgenţă la sfârşitul anului 2018 (Ordonanţa 114), susţine instituţia. Contribuţiile la aceste fonduri au devenit opţionale după o perioadă de contribuţie de minimum cinci ani. S-au înăsprit semnificativ cerinţele de capital minim pentru societăţile de administrare a fondurilor de pensii din cadrul celui de al doilea pilon, ceea ce creează un risc de ieşire de pe piaţa din România a societăţilor de administrare a unor astfel de fonduri. Comisioanele de administrare percepute pentru contribuţiile brute au fost, de asemenea, reduse în mod semnificativ, ceea ce ar putea afecta rezultatele financiare ale societăţilor de administrare a fondurilor şi ar putea mări probabilitatea ieşirii lor de pe piaţă. Acest lucru ar putea avea implicaţii negative asupra dezvoltării pieţei locale de capital şi a grupului investitorilor instituţionali, privând totodată economia de o sursă atât de necesară de investiţii pe termen lung.

„În plus, slăbirea sau abandonarea celui de al doilea pilon de pensii va face ca veniturile din pensii să fie mai puţin diversificate şi va expune pensiile unor riscuri politice şi demografice mai ridicate. În martie 2019, prin intermediul unei ordonanţe de urgenţă, guvernul a menţinut noile cerinţe de capital minim pentru societăţile de administrare a fondurilor, dar a amânat pentru decembrie 2019 termenul pentru plata integrală a capitalului suplimentar. Alte dispoziţii ale ordonanţei de urgenţă din decembrie 2018 care pun în pericol viabilitatea fondurilor de pensii din cadrul celui de al doilea pilon rămân neschimbate”, susţine instituţia.

Pericolul noii legi a pensiilor

Noua lege a pensiilor, adoptată de Parlament în decembrie 2018, este susceptibilă să pună în pericol sustenabilitatea finanţelor publice, mai spune CE. Punctul de pensie, adică principalul parametru utilizat pentru indexarea pensiilor, urmează să fie majorat cu 15% în septembrie 2019 şi cu 40% în septembrie 2020.

Legea pensiilor ar urma să modifice o serie de parametri utilizaţi pentru calcularea pensiilor. În special, se preconizează că valoarea punctului de pensie va creşte, deoarece factorul de indexare utilizat la calcularea pensiilor existente nu ar mai urma creşterea preţurilor, ci ar fi raportat permanent la creşterile salariilor şi ale preţurilor.

În plus, perioada de cotizare utilizată la calcularea unei pensii va fi scurtată, ceea ce va duce la creşterea cheltuielilor cu pensiile noi.

Pe de altă parte, eliminarea indicelui de corecţie pentru pensiile noi (care stabilea o legătură parţială între prima pensie şi salariu) va atenua creşterea globală a cheltuielilor cu pensiile cauzată de ceilalţi parametri.

Anumite probleme structurale care afectează adecvarea pensiilor rămân nesoluţionate. Vârsta medie efectivă de pensionare este apropiată de media UE, dar nu este aceeaşi pentru femei şi bărbaţi. Acest lucru, cuplat cu o perioadă de contribuţie mai scurtă în cazul femeilor, duce la un decalaj de pensii considerabil între bărbaţi şi femei.