Comisia Naţională de Prognoză cere Deloitte să revizuiască studiul privind taxarea forţei de muncă. Ce precizări a făcut Deloitte

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) solicită analiştilor de la Deloitte România revizuirea imediată a studiului privind nivelul de taxare a forţei de muncă în statele din regiune, susţinând că prin acesta „este indusă percepţia falsă că fiscalitatea aferentă salariilor din România ar fi mult mai ridicată decât este în realitate”.

„În primul rând, în mod cu totul eronat, studiul prezentat de Deloitte nu ia în considerare deducerile aferente salariului minim acordate în România, care ajung la valoarea de 465 lei, ceea ce face ca impozitul pe venit să fie de numai 4%, raportat la valoarea salariului minim brut de 2080. Astfel Deloitte trage concluzia greşită că valoarea salariului minim net din România ar fi de doar 261 euro, când în realitate este de 271 euro. Mai grav decât atât, în mod tendenţios, studiul Deloitte nu face necesara distincţie dintre nivelul de taxare asupra salariilor şi costul efectiv suportat de angajator pentru plata salariilor”, susţin reprezentanţii CNSP.

De asemenea, spun ei, studiul nu pare să ţină cont de faptul că România, spre deosebire de alte state din regiune, a decis transferul contribuţiilor sociale din sarcina angajatorului în cea a salariatului, inducând astfel percepţia falsă a unui nivel de taxare mult mai ridicat decât este în realitate.

„În «rata efectivă de taxare», studiul Deloitte nu include decât contribuţiile sociale ale salariatului şi impozitul pe venit, fără a lua în considerare şi taxele aferente angajatorului, care în România sunt semnificativ mai mici comparativ cu ţările analizate. Astfel, luând în considerare costul total suportat de angajator, rezultă că nivelul de taxare din România este sub cel din Ungaria, Ceha, Polonia, Letonia, Slovacia şi nu cel mai mare din regiune cum susţine studiul Deloitte România”, mai arată CNSP.

Având în vedere erorile de calcul, dar şi de interpretare prezentate mai sus, instituţia aflată în subordinea Guvernului susţine că sunt necesare explicaţii din partea Deloitte pentru difuzarea acestor informaţii şi totodată revizuirea evaluărilor, care să includă şi o comparaţie dintre costul efectiv al forţei de muncă din România faţă de alte state din regiune.

„Publicarea acestor informaţii eronate poate induce prejudicii României în plan economic şi social, mai ales în contextul în care Guvernul României a lansat recent un amplu program de investiţi în parteneriat public-privat pentru care există un interes semnificativ din partea investitorilor”, conchide CNSP.

Deloitte spunea că salariul minim brut din România depăşeşte medie regiunii Europei Centrale şi de Est

Salariul minim brut din România depăşeşte media regiunii Europei Centrale şi de Est, însă în acelaşi timp, are cea mai ridicată rată efectivă de taxare dintre statele din regiune, de 41,5%, potrivit unei analize Deloitte România.

Rata efectivă de taxare se menţine cea mai înaltă, 41,5%, şi în cazul unui salariu brut de 1.000 de euro, pentru care media regiunii este de 27%.

„Ca urmare a transferului contribuţiilor de asigurări sociale în sarcina angajatului şi a majorărilor salariului minim brut, inclusiv cea anunţată pentru 1 decembrie 2018, România a ajuns să depăşească media salariului minim brut din regiune, de 421 de euro, surclasând cinci state. În schimb, celelalte 10 ţări au rate de taxare efective mai reduse, media fiind de 21%, faţă de 41,5% în România”, declară Raluca Bontaş, Partener Servicii dedicate angajatorilor globali, Deloitte România.

Analiza Deloitte România, realizată pe baza calculelor furnizate de firmele membre din reţeaua Deloitte, include România, Bulgaria, Serbia, Croaţia, Ungaria, Slovacia, Cehia, Polonia, Estonia, Lituania şi Letonia. În cazul României, a fost luată în calcul valoarea salariului minim brut in valoare de 2.080 de lei, care ar urma să intre în vigoare în decembrie 2018, conform anunţului guvernului.

„Salariatul român primeşte procentual mai puţin din rezultatul muncii decât în alte state din regiune, impozitul şi contribuţiile la bugetele publice fiind mai ridicate. Ar fi, aşadar, de aşteptat ca fiscalitatea înaltă să se reflecte şi într-o calitate a vieţii mai crescută, de vreme ce salariatul investeşte mai mult în serviciile publice de educaţie, sănătate, infrastructură etc. Însă, mergând la clasamentele mondiale în acest sens, ele arată contrariul, cheltuielile publice având o eficienţă redusă. De exemplu, studiul efectuat de organizaţia nonprofit Social Progress Imperative, cu sprijinul Deloitte, privind Indicele de Progres Social, care măsoară calitatea vieţii şi bunăstarea cetăţenilor, plasează România pe locul 44 din 146 de ţări, în urma tuturor celorlalte state membre UE. Astfel de date ne fac să înţelegem mai uşor fenomenul migraţiei forţei de muncă, precum şi nevoia unor măsuri inter-relaţionate şi care pot inversa această tendinţă”, spune Raluca Bontaş.

Principalele constatări ale analizei

•         Salariul minim brut variază între 500 de euro (Estonia) şi 261 de euro (Bulgaria), media fiind 421 de euro.

•         Estonia are cea mai scăzută rată efectivă de taxare a salariului minim, de 4%, urmată de Lituania (10%) şi Cehia (14%), iar România, cea mai înaltă rată, de 42%, media fiind 21%.

•         Rata efectivă de taxare a unui salariu brut de 1.000 de euro este cea mai ridicată în România (42%), Ungaria (34%), Letonia (29%) şi cea mai redusă în Estonia (13%) Bulgaria (22%), Lituania (23%).

•         România are nivelul cel mai mic de contribuţii datorate de angajator (2,25%), media fiind de aproximativ 23% în ambele scenarii. 

„Când discutăm despre salarii, ne raportăm, de regulă, la valoarea lor brută. Astfel, România nu arată rău deloc, cu o creştere a salariului mediu brut de aproximativ 41% în ultimii doi ani. Stăm bine şi la nivel de

regiune. Din păcate însă, dacă luăm în calcul ratele efective de taxare, salariul minim net din România coboară spre finalul aceluiaşi clasament. Asta înseamnă că, la sfârşitul lunii, angajatul român ia cei mai puţini bani în mână, spre deosebire de colegii lui din ţările din regiune. La fel de adevărat este şi că, la nivelul angajatorului, costurile sunt de departe cele mai reduse în România, însă ele nu au impact asupra angajatului. Totuşi, în ambele situaţii – raportare la salariu brut şi la costul salarial complet - taxele şi contribuţiile la sistemele publice din România depăşesc semnificativ media regiunii”, explică Monica Ţariuc, Senior Manager Consultanţă Fiscală, Deloitte România.

România versus Bulgaria

„Chiar şi dacă ne raportăm la Serbia şi Bulgaria, faţă de care România are un salariu minim brut semnificativ mai mare (peste 50%), constatăm că, la salariul în mână, avansul se reduce la mai puţin de jumătate”, comentează Monica Ţariuc.

Precizare Deloitte. Ce metodă de calcul a folosit

Analiza privind cuantumul şi taxarea celor două salarii brute la care ne-am raportat (minim brut pe ţară şi 1.000 de euro brut) a fost efectuată excluzând deducerile aplicabile salariului minim brut, pentru a asigura o comparabilitate pentru ambele niveluri salariale. Decizia a luat în considerare diversitatea sistemelor de deduceri din fiecare stat, care pot varia în funcţie de multe variabile, cum ar fi numărul de dependenţi, rezidenţă fiscală sau obţinerea de alte venituri în afară de cele salariale.

De asemenea, analiza face distincţie între nivelul de taxare asupra salariilor şi costul efectiv suportat de angajatori. Obiectivul principal al studiului regional a fost reprezentat de comparaţia între nivelurile salariilor brute, a celor nete şi implicit a ratei de taxare care face diferenţa între cele două valori. Contribuţiile sociale datorate de angajator şi costul salarial complet sunt şi ele prezentate separat în tabelele cu calculele care au stat la baza analizei.

Referitor la rata efectivă de taxare utilizată în metodologia regionala, în linie cu definiţia şi metodologia Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), aceasta reprezintă un indicator de interes fiscal calculat la nivelul contribuabilului persoană fizică, şi nu al angajatorului, pentru care se calculează alţi indicatori precum povara fiscală totală.e CNSP.