Criptomonedele, noua mină de aur. INTERVIU George Rotariu, co-fondatorul Bitcoin România: „În viitor, monedele naţionale vor fi pe blockchain“
0
Banii virtuali sunt ultimul trend în domeniul financiar – fapt susţinut şi de BCE care a făcut miercuri primul pas spre lansarea unei versiuni digitale a monedei euro. Specialiştii din domeniu care au vorbit pentru „Weekend Adevărul“ spun că acesta este viitorul economiei şi că criptomonedele au potenţialul de a deveni mai valoroase decât aurul. Tot ei subliniază importanţa informaţiei, dând exemplu cazul monedei Dogecoin, promovată de Elon Musk.
Piaţa criptomonedelor a luat amploare în ultimii ani la nivel global, dar şi în România, ţara noastră ocupând locul 1 în ceea ce priveşte interesul românilor pentru acestea şi locul 9 ca număr de ATM-uri.
Criptomonedele sunt monede digitale securizate, majoritatea bazate pe tehnologia blockchain – un fel de registru aplicat într-o reţea disparată de computere –, fapt care le face aproape imposibil de falsificat şi chiar de furat. Cea mai cunoscută dintre ele este Bitcoin, creată în 2009 de Satoshi Nakamoto.
Mai mulţi investitori, printre care şi George Rotariu, cofondator şi CEO Bitcoin România, consideră că investiţia pe termen lung în această criptomonedă poate aduce profituri mari, specialistul estimând că valoarea monedei digitale ar putea ajunge în 2024-2026 la sute de mii de dolari.
Piaţa cripto
În prezent, piaţa de criptomonede se află într-o perioadă despre care investitorii experimentaţi susţin că este una de acumulare sau de corecţie, în care preţurile au scăzut, după ce în luna aprilie a acestui an Bitcoinul a ajuns la cea mai mare valoare din istorie, atingând All Time High-ul (n.r. –ATH, cea mai mare valoare din toate timpurile) de 64.805 dolari, după o perioadă în care a crescut în mod constant. De aproximativ două luni, capitalizarea globală a pieţei cripto este de 1,33 trilioane de dolari. Investitorii experimentaţi susţin că acum este un moment prielnic şi pentru cei care nu au investit încă, dar vor să o facă, chiar dacă poate părea contraintuitiv, însă le recomandă mai întâi să se informeze despre tehnologia blockchain şi criptomonedele în care vor să investească.
„Acum suntem într-o perioadă în care există un oarecare repaus în piaţă – Bitcoinul a ajuns la 60.000 de euro, a scăzut la 30.000 şi se învârte în jurul valorii de 30.000-40.000 de vreo două luni. Şi, cumva, lumea e acum destul de dezumflată, pentru că cei mai mulţi vin în industria asta sperând că vor face bani repede“, transmite Vlad Mercori, investitor în criptomonede şi cofondator al Stakeborg, companie care are scopul de a facilita legăturile dintre investitori şi cele mai bune proiecte bazate pe tehnologia blockchain.
E bine să nu investeşti mai mult decât îţi permiţi, pentru că oricum vei face greşeli şi atunci vrei ca greşelile respective să nu te scoată din joc complet, ci să fie surse de învăţătură. Nu ştiu dacă e neapărat o chestie de cum să evităm nişte greşeli, ci cât să facem greşelile alea bune, din care putem învăţa. Greşelile mari sunt cele care ţin de lăcomie. Vlad Mercori, investitor în criptomonede şi cofondator al Stakeborg
Unele criptomonede pot reprezenta o investiţie profitabilă pe termen lung – de exemplu, Bitcoin –, însă altele pot fi adevărate capcane – recentul caz Dogecoin, o criptomonedă care a fost promovată intens pe reţelele de socializare, dar care nu are potenţialul pe care unii pariau, fapt care a dus la pierderi uriaşe în rândul anumitor investitori. Acest eşec este pus pe seama dezinformării: au mers pe mâna unor persoane foarte cunoscute, precum Elon Musk, şi nu au analizat şi cercetat această monedă digitală înainte de a o cumpăra.
„Cred că lumea ar trebui să îşi dea seama că la fel ca la oricare alt tip de investiţie, presupune un oarecare timp pentru a te informa şi pentru a înţelege ce se întâmplă în industrie – altfel rişti să survolezi pe deasupra poveştii şi ai să zici: «Bag bani în asta pentru că a zis Elon Musk». Dar tu nu ai tot contextul“, mai susţine cofondatorul Stakeborg pentru „Weekend Adevărul“.
Informaţia, cea mai valoroasă investiţie
Astfel, aşa cum este şi sfatul investitorilor cu experienţă în domeniu, cei care intră pe piaţa cripto ar trebui să se informeze foarte bine înainte de a investi într-o monedă digitală.
„Trebuie să ai puţin discernământ de unde îţi iei informaţia. Cred că acesta este primul pas. Oamenii să îşi dea seama că lucrurile nu sunt la fel de complicate precum la Bursă. Această zonă, deşi pare mai «comestibilă» şi mai tinerească, are particularităţile ei şi necesită ceva timp până înţelegi câteva chestii, măcar de bază, înainte de a investi bani. E bine să îţi dai seama repede de lucrurile pe care nu le ştii, dar este important să le ştii. Şi în România încep să fie destul de multe surse de informare destul de credibile şi bine structurate. Cred că este ok ca oamenii să se uite pe canalele de social media pentru a afla dacă există oameni care transmit informaţii şi care, măcar în primă fază, par de încredere – ulterior îşi vor da ei seama dacă persoana respectivă ştie despre ce vorbeşte“, este recomandarea lui Vlad Mercori.
Există mai multe site-uri care analizează piaţa cripto şi monedele digitale, precum şi informaţiile despre echipele care au realizat proiectele respective şi ceea ce îşi propun să dezvolte în continuare. Chiar şi în România au apărut astfel de site-uri, iar cei care vor să investească pot găsi surse de informare credibile şi în limba română. Persoanele care vor să cumpere monede digitale o pot face prin intermediul mai multor site-uri şi aplicaţii mobile care funcţionează drept criptoexchange-uri, dar şi la ATM-uri, în România fiind peste 70, dintre acestea 45 fiind deţinute de compania Bitcoin România, care îşi propune ca până la sfârşitul acestui an să atingă pragul de 100.
Specialiştii recomandă investiţiile pe termen lung, mai ales pentru novicii în acest domeniu, iar aceştia au şi varianta în care îşi pot „depozita“ monedele digitale – să facă staking – , iar în funcţie de criptomonedă şi de platforma pe care fac acest lucru, pot încasa o dobândă, dacă nu se ating de monedele digitale pentru o anumită perioadă.
Pe platformele de cumpărare şi de tranzacţionare, criptomonedele sunt stocate într-un portofel virtual numit wallet (n.r. - portofel), la care, în mod normal, doar persoana care l-a deschis poate avea acces – acesta este un hot wallet, care poate fi accesat doar prin intermediul anumitor date personale. Însă există şi posibilitatea de stocare în varianta cold wallet – pe un hard care nu este conectat la nicio reţea, această variantă fiind considerată de anumiţi investitori experimentaţi mai sigură, mai ales pentru cei care au investit importante sume de bani.
Nu va exista nicio industrie în următorii 5-10 ani care să deschidă mai multe oportunităţi decât cripto şi blockchain. Vlad Mercori, investitor în criptomonede şi cofondator al Stakeborg
Bitcoinul, noul aur
„Momentele cele mai bune să investeşti sunt cele care pentru un începător ar părea cele mai proaste. Este cumva contraintuitiv. Dacă probabil cineva aude de criptomonede de peste tot, probabil este un moment în care piaţa se poate afla într-o creştere foarte bruscă, iar după acestea urmează, în general, o perioadă în care se cam dezumflă treaba“, explică Vlad Mercori.
Potrivit acestuia, „dacă te informezi din zonele corecte şi din zonele care nu vorbesc doar ce aud de la alţii şi reproduc, încetul cu încetul îţi vei da seama când investeşte lumea şi ai să vrei să fii înainte ca lucrurile să devină foarte populare“.
Mai mulţi investitori susţin că Bitcoinul ar putea înlocui aurul ca store of value (n.r. – activ care îşi păstrează puterea de cumpărare pe viitor), fapt care ar putea duce valoarea monedei digitale la sute de mii de dolari, aspect susţinut de cofondatorul Bitcoin România şi de cofondatorul Stakeborg, dar nu numai. „Dacă noi (n.r. – investitorii pe termen lung) avem dreptate şi se va ajunge la sute de mii de dolari, la scara timpului va conta mai puţin dacă ai cumpărat la 30.000 sau 32.000, pentru că profitul va fi oricum semnificativ. Aşadar, nu vei sta în 2026 să te gândeşti că mai bine îl luai pe 17 iulie decât pe 11 pentru că a fost mai ieftin cu 4%“, este opinia lui Vlad Mercori.
Tehnologia blockchain şi criptomonedele sunt într-o continuă dezvoltare, şi sunt aici ca să rămână, întrucât oferă oportunităţi atât din punct de vedere al dezvoltării instituţiilor de stat, cât şi în ceea ce priveşte piaţa muncii. „Nu va exista nicio industrie în următorii 5-10 ani care să deschidă mai multe oportunităţi decât cripto şi blockchain. În companiile de blockchain nu sunt doar oameni tehnici, ingineri, firmele astea au nevoie de PR, marketing, copywriting, operations managers, de foarte multă lume care e non-tehnică“, transmite Vlad Mercori.
Greşeli şi aşteptări
Mercori le recomandă celor care se află la început de drum în ceea ce priveşte investiţia pe piaţa criptomonedelor să investească suma pe care şi-o pot permite în funcţie de bugetul personal. „În momentul în care te apasă o investiţie pe care ai făcut-o, ai tendinţa de a lua ulterior decizii greşite. E bine să nu investeşti mai mult decât îţi permiţi, pentru că oricum vei face greşeli şi atunci vrei ca greşelile respective să nu te scoată din joc complet, ci să fie surse de învăţătură. Nu ştiu dacă e neapărat o chestie de cum să evităm nişte greşeli, ci cât să facem greşelile alea bune, din care putem învăţa. Greşelile mari sunt cele care ţin de lăcomie. Lăcomia, la fel ca în viaţa de zi cu zi, te împinge să faci tot felul de stupizenii şi porcării“, mai susţine cofondatorul Stakeborg.
De asemenea, acesta este de părere că aşteptările persoanelor care investesc ar trebui să fie unele rezonabile, „să îşi dea seama că în viaţa lor de zi cu zi, salariul lor niciodată nu creşte de două-trei ori în trei luni“ şi „cele mai ok trebuie să se învârtă în jurul ideii de a învăţa o chestie care ar putea fi utilă toată viaţa“.
NFT-ul, garanţia viitorului
Pe tehnologia blockchain se bazează şi NFT-urile – non-fungible tokens, unităţi unice de date, cărora le corespund diverse fişiere. „NFT-urile sunt doar acel standard prin care se poate garanta faptul că acea operă digitală este într-adevăr unică şi creată de artistul X“, explică Paul Achim, investitor în criptomonede şi NFT încă din 2016.
Paul Achim investeşte în criptomonede şi NFT încă de la începutul anului 2016, pe vremea când avea 19 ani şi ceva bani economisiţi pe care nu ştia în ce să îi investească. Atunci a descoperit din întâmplare, în presă, Bitcoinul, iar în prezent deţine o colecţie impresioantă de zeci sau chiar sute de piese, unele ale unor artişti de renume internaţional, precum FEWOCiOUS – un tânăr de 18 ani a cărui ultimă colecţie a fost vândută la casa de licitaţii Christie’s pentru suma de 2 milioane de dolari.
Aş sfătui oamenii să privească NFT-urile şi arta digitală ca o altă modalitate de a exprima arta – pur şi simplu. Nu trebuie văzute ca fiind ceva mult prea abstract sau fără valoare doar pentru că arta este exprimată într-un mediu digital. Pentru că mediul nu reprezintă arta în sine, este doar un suport. Mesajul creatorului, în schimb, este cel care determină valoarea operei. Paul Achim, investitot în criptomonede şi NFT
„Eram pasionat de tehnologie şi de zona economică, iar cele două se întrepătrund perfect în cazul Bitcoinului şi a zonei Bitcoin. Deci a fost Jackpot pentru mine. Atunci am început să citesc mai mult şi să devin din ce în ce mai interesat. Mi s-a părut o tehnologie cu adevărat revoluţionară şi am intrat într-o febră. Câteva luni de zile doar asta făceam – citeam despre tehnologia blockchain, despre aplicabilitate şi cum poate schimba multe arii din viaţa noastră cotidiană. După, am făcut pasul următor şi am investit. Atunci, Bitcoin valora undeva la 500 de dolari, iar un Ether (n.r. – a doua cea mai puternică criptomonedă după Bitcoin) valora undeva între 10 şi 12 dolari. Astea sunt cele două monede în care am investit atunci. Şi aşa am ajuns la zona cripto, din dorinţa de a investi în ceva nou şi cu potenţial revoluţionar“, povesteşte Paul Achim pentru „Weekend Adevărul“.
Etapa de descoperire
În opinia acestuia, NFT-urile sunt un segment nou, care are un potenţial foarte mare pe viitor, mai ales în contextul în care oamenii abia acum îl descoperă. NFT-urile nu se rezumă doar la artă digitală, ci sunt relevante în mai multe arii – „pot fi utile în arii precum asigurări, în domeniul imobiliar sau chiar poţi crea acţiuni, acţiunile pot fi transpuse în NFT“, mai explică investitorul.
Acest aspect indică faptul că direcţia acestei pieţe este una de dezvoltare, segmentul fiind abia la începuturi, chiar dacă NFT-urile există de mai mult timp, din 2014, într-o formă mai rudimentară. „Forma lor actuală a luat naştere cam prin 2017, la început. Unul dintre proiectele pioniere a fost CryptoPunks. Au fost printre primii care au dezvoltat nişte NFT-uri pe platforma Ethereum, un loc reprezentativ pentru NFT-uri. În momentul de faţă suntem într-o etapă de descoperire. Reprezentanţii instituţionali de-abia acum descoperă monedele tip Bitcoin şi va trece timp până vor ajunge la NFT-uri şi le vor înţelege pe deplin, dar vedem, cu toate astea, că tot mai multe companii încep să îşi îndrepte atenţia spre zona aceasta. Clar, lucrurile nu se vor mişca peste noapte. Însă faptul că se fac paşi în direcţia asta şi se cerceteză e o garanţie că în câţiva ani de acum încolo vom vedea foarte multe produse care vor veni din zona asta de NFT“, mai explică Paul Achim.
Noua artă digitală
În luna aprilie a acestui an, investitorul a achiziţionat la preţul de 1,3 ETH (Ether), care valora la vremea respectivă aproximativ 3.000 de dolari, primul NFT lansat de un artist din România. Acesta a fost al Deliei, gândit pentru piesa „Racheta“.
„Au fost mai multe motive pentru care l-am achiziţionat, dar principalul e acela că mi-am dorit să simt că am avut un aport şi eu în acest domeniu. Pentru mine, lansarea acestui NFT a fost cu o simbolistică aparte şi mi-am dorit să simt că pot şi eu să contribui la ascensiunea şi la validarea domeniului, şi nu doar la nivel comunicativ, dar şi practic. Acesta a fost motivul central pentru care mi-am dorit să particip la acea licitaţie şi să o câştig în final. A mai fost un motiv care e de natură personală, mai intimă. În perioada aceea era ziua iubitei mele, iar ea o place foarte mult pe Delia şi mi-am dorit să îi pot face cadou şi o întâlnire cu Delia şi a fost o întrepătrundere perfectă de scopuri. Am şi avut ocazia să ne întâlnim cu ea, să povestim – a fost o experienţă unică. A fost foarte fain“, mărturiseşte investitorul.
Acesta îi sfătuieşte pe cei care care vor să investească în criptomonede şi/sau NFT-uri să înţeleagă în primul rând tehnologia blockchain, întrucât este una complexă, dar care are un potenţial mare. „Odată ce o vor înţelege, îi vor vedea potenţialul şi vor înţelege în ce constă valoarea unui NFT. Acesta este punctul de plecare, cu siguranţă – înţelegerea tehnologiei suport. Apoi, i-aş sfătui să privească NFT-urile şi arta digitală ca o altă modalitate de a exprima arta – pur şi simplu. Nu trebuie văzute ca fiind ceva mult prea abstract sau fără valoare doar pentru că arta este exprimată într-un mediu digital. Pentru că mediul nu reprezintă arta în sine, este doar un suport. Mesajul creatorului, în schimb, este cel care determină valoarea operei. Este o posibilitate aproape de zero de a falsifica acel bun digital. Este mult mai sigur“, sunt sfaturile lui, ca investitor în criptomonede şi iubitor al artei.
INTERVIU George Rotariu, cofondator şi CEO Bitcoin România: „Un investitor bun este acela care îşi alege argumentat investiţia“
George Rotariu, cofondator şi CEO Bitcoin România, cel care a fost printre primii români care au investit în cea mai puternică monedă digitală, Bitcoin, spune că documentarea şi aşteptarea momentului oportun sunt esenţiale pentru a fi un investitor bun, pe termen lung
„Weekend Adevărul“: Cum ai descoperit tehnologia blockchain?
George Rotariu: Am descoperit tehnologia blockchain şi Bitcoinul prin 2013. Am auzit de Bitcoin prin intermediul fratelui meu, care locuia în Canada, care, la rândul lui, prin intermediul unui prieten foarte bun care avea investitori la bursă şi îi plăcea să studieze companiile tehnologice şi tot ce apare nou în domeniul tehnologiei. Am început să mă documentez, să citesc, după care mi-a plăcut foarte mult ceea ce am văzut acolo şi am ales să încep să investesc.
Cum ai ajuns să îţi deschizi firma de Bitcoin în România?
Iniţial, am fost temător, nu am investit imediat, am vrut să mai aştept să văd ce se întâmplă. Bitcoinul a continuat să crească şi atunci am decis: «Ok, trebuie să încep să îl cumpăr neapărat». După care, când am încercat să cumpăr şi am văzut cât de dificil este, am zis hai să încercăm să tranzacţionăm. Şi am început să fac trading, eu în Barcelona, unde locuiam, şi fratele meu făcea acelaşi lucru în Canada. După care am zis: hai să facem asta şi în România – una dintre particularităţile Bitcoinului, faptul că poate fi trimis oriunde în lume – şi atunci, dacă aveam fondurile necesare în ţară, puteam să achiziţionez chiar şi de acolo, dacă aveam o persoană de încredere cum era tata. El mergea cu banii, se întâlnea cu clientul – tranzacţiile se făceau în persoană, cu cash, şi cumpăra nişte BTC într-un mall sau într-o cafenea. Acei BTC ajungeau la mine, iar banii îi oferea tata clientului sau invers. Ideea era că erau faţă în faţă. Aşa a luat fiinţă societatea Bitcoin România. Practic, acelaşi lucru. Volumele începuseră să crească, ne-am dat seama că dacă vrem să facem ceva la un nivel mai mare aveam nevoie de o firmă, trebuie să înregistrăm toate tranzacţiile. Şi de atunci am început să punem totul pe societatea noastră. Încă din 2014 suntem primul exchange de cripto din România, cel mai mare, avem şi o reţea de ATM-uri acum – anul acesta a ajuns la 45 şi vrem să ajungem la 100 de ATM-uri.
Bitcoinul, o investiţie pe termen lung
Ce i-ai sfătui pe cei care vor să investească pe această piaţă, dar sunt încă reticenţi?
Îi sfătuiesc să se documenteze bine. Eu nu le recomand oamenilor să investească în nicio altă criptomonedă, deşi poate sunt oportunităţi pe termen scurt foarte bune, însă în acelaşi timp, având în vedere volatilitatea şi faptul că este o piaţă liberă, este şi foarte riscant pentru investitorii care nu se informează foarte bine, care îşi riscă poate prea mult din fondurile de care dispun, şi atunci singura investiţie pe care eu o consider foarte sigură pe termen lung este investiţia în Bitcoin. Recomandarea mea este investiţia în Bitcoin pe termen lung. Pe termen scurt, bineînţeles, se poate întâmpla orice.
Aşteptările ar trebui să fie, din punctul meu de vedere, direct proporţionale cu timpul pe care îl dedică pentru a se documenta şi a înţelege investiţiile pe care le fac.
Când este un moment prielnic pentru un începător să facă o investiţie şi cum ar fi indicat să se raporteze la acest lucru?
Spre exemplu, momentul acesta este unul extrem de prielnic, deoarece Bitcoinul a avut valoarea de 60.000, s-a tranzacţionat acolo – nu s-a tranzacţionat două ore, s-a tranzacţionat mai multe zile, dacă nu chiar săptămâni – în jurul valorii de 55.000-60.000 de dolari, şi atunci clar a dovedit potenţial de creştere. În momentele în care piaţa scade, în momentele în care oamenii se panichează şi vând, alea sunt, din punctul meu de vedere, cele mai bune momente pentru a face o achiziţie. Însă, în acelaşi timp, pe perioadele de creştere, oamenii cumpără foarte mult şi atunci le recomand să cumpere, pentru că nu ştii unde este All Time High-ul. Eu mă uit întotdeauna la investiţia pe termen lung. E greu să prinzi momentul potrivit.
Ce greşeli ar trebui să evite o persoană care vrea să investească în criptomonede?
O să răspund printr-un exemplu. Eu am rămas surprins în mod negativ de faptul că foarte mulţi investitori şi-au cumpărat Dogecoin, care nu are cum să aibă o valoare aşa mare pentru că în fiecare zi apar 14 milioane de monede noi pe piaţă. El aşa a fost creat. Spre deosebire de Bitcoin, care a fost creat să fie maximum, în toată existenţa lui, 21 de milioane, din care niciodată nu vor fi toate pe piaţă – milioane poate că s-au pierdut, din diverse motive. În schimb, la Dogecoin, lucrurile sunt diametral opuse. Din punctul meu de vedere, acest activ nu ar avea de ce să aibă o valoare. Însă sunt convins că cei care au investit nu s-au uitat deloc la chestia asta, s-au uitat la faptul că are o valoare de piaţă mică, câţiva cenţi, şi au zis că va ajunge la fel ca Bitcoinul şi va valora mii sau poate zeci de mii. S-au băgat foarte mulţi bani în această monedă – mie nu îmi venea să cred ce se întâmplă.
Şi au avut pierderi mari...
Da, pentru că nu este sustenabilă. Le recomand să se documenteze foarte bine înainte de a investi, să nu intervină acea frică de a rata momentul potrivit, pentru că poate fi foarte nocivă. Dacă te documentezi foarte bine, citeşti despre proiect, ce reprezintă, cine l-a creat, cum funcţionează, atunci poţi să înţelegi tu singur dacă îţi pare a fi o oportunitate bună de investit sau nu.
Eu văd tehnologia blockchain un fel de internet pe la începuturi, când oamenii nu ştiau la ce să se aştepte, dar iată că în ziua de astăzi internetul este parte din viaţa noastră zi de zi. La fel este şi blockchainul, din punctul meu de vedere, pentru sistemele financiare, pentru guverne. Noi, cu blockchainul, suntem undeva cum eram cu internetul prin 2002 – abia începeam să înţelegem.
Unii se aşteaptă să devină milionari peste noapte.
Eu cred că oamenii ar trebui să aibă aşteptări normale, raţionale. Pe piaţa cripto, oricum, câştigurile sunt mult mai mari decât pe orice altă piaţă de investiţii, pentru că fluctuaţiile sunt mai mari şi ştim cu toţii evoluţia preţului Bitcoin şi al altor criptomonede. Şi atunci aşteptările să fie, din punctul meu de vedere, direct proporţionale cu timpul pe care îl dedică pentru a se documenta şi a înţelege investiţiile pe care le fac.
În ce context te poţi considera un bun investitor?
În contextul în care câştigi şi faci bani, nu? Cred că un investitor bun este acel investitor care îşi alege argumentat investiţia, nu îşi expune un buget mai mare decât ar putea să îndure, îşi alege cu atenţie suma pe care o investeşte. Bineînţeles, să câştige pe termen lung. Acesta este un investitor bun.
Viitoarele monede naţionale
Cum crezi că se va dezvolta piaţa de criptomonede în România în contextul în care unele ţări le reglementează iar unele le banează, cum ar fi China?
China a banat tot – Facebook, WhatsApp, Uber – toate tehnologiile noi pentru a face propriile tehnologii. Astfel se întâmplă şi cu Bitcoinul. După ce a banat Bitcoinul, apare Yuan. Nu prea se banează sau devine ilegal doar în China, deoarece asta s-a întâmplat cu toate aplicaţiile şi tehnologiile noi care au apărut, pentru că au vrut să le preia ei, să le facă pe ale lor. Şi în România aşteptăm acum un cadru legislativ – ştiu că a fost transpusă Directiva Europeană Anti-Spălarea Banilor 5 şi în legislaţia din România şi aceea prevede ca exchange-urile, cum este şi Bitcoin România, să aibă o licenţă, însă deocamdată nu avem procedurile pentru a obţine această licenţă. Cred că lucrurile evoluează într-un sens pozitiv.
Cum crezi că va arăta piaţa cripto la nivel global, dar şi în România, peste 10 ani?
Consider că vor exista multe monede naţionale care vor fi pe blockchain. Oamenii vor avea posibilităţi mai bune de a-şi stoca valorile, de a-şi transfera bani, datorită tehnologiei blockchain. Cred că pieţele financiare se vor schimba în sens pozitiv prin prisma acestei tehnologii. Bitcoinul va fi în paralel cu toate celelalte criptomonede pentru că va fi moneda etalon, din punctul meu de vedere, va fi la o valoare foarte mare şi probabil nu vom mai vorbi de unităţi Bitcoin, ci vom vorbi de subunităţi, milibitconi sau poate chiar satoshi.
eGold, criptomoneda românească
Ce potenţial are eGold? Ar putea deveni cumva moneda „oficială“ a ţării în viitor?
eGold este cumva o tehnologie asemănătoare cu ce îşi propune ea să facă, este un fel de platformă la fel ca Ethereum pe care se pot construi alte proiecte. Nu se aseamănă cu Bitcoinul. Cu siguranţă, dacă va fi o monedă naţională sau a statului se va denumi altfel, va avea un alt număr de unităţi şi va fi probabil pe alt blockchain, dar cumva ar putea fi.
Cum ar trebui să ne raportăm, ca societate, la tehnologia blockchain?
Eu văd tehnologia blockchain un fel de internet pe la începuturi, când oamenii nu ştiau la ce să se aştepte, dar iată că în ziua de astăzi internetul este parte din viaţa noastră zi de zi. La fel este şi blockchainul, din punctul meu de vedere, pentru sistemele financiare, pentru guverne. Poate fi folosit în diverse moduri şi de către instituţiile statului. Cred că blockchainul va aduce multe schimbări pozitive pentru societate în viitor şi va fi de bază. Cum este internetul acum pentru noi. Noi, cu blockchainul, suntem undeva cum eram cu internetul prin 2002 – abia începeam să înţelegem.
Se încarcă comentariile...
