Cum va funcţiona Fondul Suveran de investiţii locale. Comisia de Prognoză decide soarta celor 10 miliarde de euro

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză
Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză

Comisia Naţională de Prognoză va fi instituţia care va decide ce investiţii locale au voie să facă primăriile şi universităţile din toată România cu bani din Fondul Suveran de Investiţii locale, care are la dispoziţie 10 miliarde de euro în următorii 20 de ani.

Guvernul a adoptat vineri Ordonanţa de Urgenţă care prevede înfiinţarea Fondului de Dezvoltare şi Investiţii. Ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici a declarat că, prin acest mecanism, Guvernul va susţine finanţarea proiectelor de dezvoltare ale comunităţilor locale şi a universităţilor, de dezvoltare locală, infrastructură.

De unde vin banii

Sursa de finanţare a Fondului o reprezintă împrumuturile în lei, acordate din disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului.  Valoarea totală a împrumuturilor acordate Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză pe un interval de 20 ani este în limita sumei de 10 miliarde de euro, potrivit ordonanţei de urgenţă.

„Bugetul acestui fond este de aproximativ 10 miliarde de euro. Este gestionat de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză. Finanţat din Trezorerie şi din alte posibile surse de acest tip”, a spus Eugen Teodorovici.  

Sumele aflate în contul fondului au destinatie speciala si nu pot fi executate silit.

Comisia de Prognoză decide ce investiţii vor fi finanţate

Potrivit Ordonanţei de Urgenţă, Fondul de Dezvoltare şi Investiţii va fi gestionat de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, printr-un cont de disponibil. 

Toate împrumuturile se vor acorda la solicitarea Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, prin hotărâre de Guvern emisă anual în limita plafoanelor aprobate, pe o perioadă de 5 ani cu tragere integrală şi o dobândă de 1% pe an.

Primăriile şi universităţile vor putea cere aceste împrumuturi în funcţie de mai multe domenii prioritare. Încadrarea în domeniile prioritare se stabileşte de către Comisia Naţionala de Strategie şi Prognoză.

Categoriile de investiţii eligibile a fi finanţate din Fond sunt investiţiile noi şi extinderea/finalizarea investiţiilor existente, constând în construcţii, modernizări şi dotări.

În vederea acordării granturilor din Fond, primăriile şi universităţile depun o solicitare către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză în care menţionează: denumirea proiectului şi încadrarea acestuia în domeniile prioritare stabilite, valoarea estimată a investiţiei, cu eşalonarea  pe ani a acesteia, respectarea încadrării în limita plafoanelor de tragere, menţiune cu privire la solicitarea avansului de 5% din valoarea finanţării, dar nu mai mult decât valoarea ce urmează a fi finanţată în anul în care se face solicitarea.

În termen de 10 zile lucrătoare de la data semnării contractului de finanţare, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză virează beneficiarului într-un cont de disponibil cu destinaţie specială suma solicitată. În execuţie, în termen de 3 zile de la încasare, beneficiarii transferă suma aflată în contul de disponibil în bugetul local sau în bugetele de venituri şi cheltuieli ale universităţilor, după caz, în vederea utilizării acesteia. Avansul neutilizat până la data de 31 decembrie a fiecărui an se restituie în contul Fondului din care a fost virată.

Beneficiarii pot solicita alocarea unei sume suplimentare, în limita a maxim 10 % din valoarea finanţării, numai după justificarea integrală a sumelor virate anterior, cu încadrare în limitele anuale aprobate în contractul de finanţare, inclusiv pentru cazurile în care au restituit sumele neutilizate sau nu a fost solicitat avans.

Ce investiţii vor putea fi finanţate

Ordonanţa arată că Fondul se utilizează pentru finanţarea proiectelor de investiţii ale unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale în domenii prioritare.

1. Domeniul prioritar principal:

a) Sănătate: dispensar medical rural, centru medical de permanenţă, spitale judeţene, municipale şi orăşeneşti;

b) Educaţie: şcoli, grădiniţe, creşe, campusuri şcolare;

c) Apă – canalizare, inclusiv tratarea şi epurarea apelor uzate

d) Reţea de energie electrică şi reţea de gaze, inclusiv extinderea acestora

e) Transport, drumuri: modernizare/reabilitare drumuri comunale şi locale, judeţene, străzi, zone pietonale, poduri, pasaje

f) Salubrizare

2. Domeniul prioritar secundar:

a) Cultură: cămin cultural

b) Culte: reabilitare lăcaş de cult

c) Reţea de iluminat public

d) Sport: construcţie/modernizare baze sportive pentru sport de masă şi performanţă

e) Locuinţe: locuinţe sociale, locuinţe pentru tineri, locuinţe de serviciu pentru specialişti, reabilitarea clădirilor cu risc seismic

Fondul se utilizează şi pentru finanţarea proiectelor de investiţii ale universităţilor,  în domenii prioritare, după cum urmează:

a) Construcţia/modernizarea infrastructurii didactice (amfiteatre, laboratoare, săli de sport)

b) Construcţia/modernizarea infrastructurii de cercetare

c) Construcţia/modernizarea infrastructurii unor spaţii de cazare şi masă pentru studenţi

d) Construcţia/modernizarea infrastructurii unor centre de conferinţă, pentru diseminarea informaţiilor ştiinţifice

Ce condiţii trebuie să respecte primăriile şi universităţile

Primăriile pot solicita finanţare din Fond pentru obiectivele de investiţii în următoarele condiţii:

a) să deţină autorizaţia de construire necesară demarării execuţiei proiectului;

b) beneficiarii pot să deţină concomitent cel mult două proiecte finanţate din Fond, iar  solicitarea  de finanţare pentru un proiect se face numai în ordinea domeniilor prioritare.

c) să solicite finantare pentru un proiect din domeniul prioritar secundar numai după finalizarea integrală a proiectelor din domeniul prioritar principal;

d) suma solicitată la finanţare să nu fie mai mare decât diferenţa dintre valoarea proiectului şi excedentul bugetului local neutilizat la data solicitării finanţării. La stabilirea excedentului bugetului local nu se iau în calcul sumele a căror destinaţie a fost stabilită prin acte normative sau prin acorduri/contracte de finanţare.

e) pentru sumele solicitate a fi acordate din Fond să nu existe o altă cerere de finanţare din fonduri externe nerabursabile aprobată sau în curs de analiză

f) să nu existe finanţare dublă concomitentă pentru aceleaşi lucrări aferente proiectelor de investiţii solicitate a fi finanţate din fond, provenite inclusiv din contracte de împrumut semnate cu instituţii de credit sau instituţii financiare interne sau internaţionale;

Universităţile pot solicita finanţare din Fond pentru obiectivele de investiţii în următoarele condiţii:

a) să deţină autorizaţia de construire necesară demarării execuţiei proiectului;

b) beneficiarii să deţină concomitent cel mult două proiecte finanţate din Fond în acelaşi timp, iar  solicitarea de finanţare pentru un proiect se face numai cu respectarea domeniilor prioritare stabilite.

c) valoarea solicitată la finanţare să nu fie mai mare decât diferenţa dintre valoarea proiectului şi excedentul neutilizat la data solicitării finanţării. În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, la stabilirea excedentului bugetar nu se iau în calcul sumele a căror destinaţie a fost stabilită prin acte normative sau prin acorduri/contracte de finanţare.

d) pentru sumele solicitate a fi acordate din Fond să nu existe o altă cerere de finanţare din fonduri externe nerambursabile sau de la bugetul de stat sau alte bugete, aprobată sau în curs de analiză;

Ce se întâmplă dacă există finanţare europeană

Investiţiile finanţate din Fond pentru care există finanţare din fonduri externe nerambursabile sunt evaluate de către autorităţile de management care finanţează domeniile respective din perspectiva respectării conditiilor necesare rambursării acestora din fonduri externe nerambursabile printr-o cerere de rambursare ulterioară. Autorităţile de management vor formula recomandări privind structura şi implementarea proiectului astfel încât acesta să fie eligibil la rambursare în cazul în care reglementările permit acest lucru. Beneficiarii de fonduri din Grant au obligaţia întreprinderii oricărei actiuni privind solicitarea rambursării din fonduri externe nerambursabile, la solicitarea Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză. În cazul refuzului beneficiarilor, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză recuperează valoarea integrală a finanţării din grant prin intermediul organelor fiscale centrale.

Rambursare în 20 de ani

Primăriile au obligaţia de a restitui anual, pe o perioadă fixă de 20 de ani, o sumă reprezentând contribuţia proprie la proiect, calculată ca diferenţă între nivelul maxim al datoriei publice locale şi serviciul datoriei publice locale anuale, dar nu mai mult decât valoarea finanţată. Sumele rambursate de beneficiari aferente fiecărui an se virează la bugetul de stat până la finele primului trimestru al anului următor. Calculul sumei datorate se efectuează de către beneficiar şi se verifică de către structuri din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală sau Ministerului Finanţelor Publice desemnate prin ordin al ministrului finanţelor publice.

Universităţile au obligaţia de a restitui anual 2,5% din valoarea finanţării, pe o perioadă fixă de 20 de ani, reprezentând contribuţia proprie la proiect. Sumele rambursate de beneficiari aferente fiecărui an se virează la bugetul de stat până la finele primului trimestru al anului următor. Calculul sumei datorate se efectuează de către beneficiar şi se verifică de către structuri din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală sau Ministerului Finanţelor Publice desemnate prin ordin al ministrului finanţelor publice.

Diferenţa rezultată dintre valoarea grantului şi sumele achitate, la finalul perioadei de 20 de ani, reprezintă cheltuiala definitivă a bugetului de stat şi nu se mai datorează de către beneficiar.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite