Cum îşi drămuiesc românii banii de la o lună la alta. Familiile cu venituri sub media naţională trăiesc pe datorie

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Familiile cu venituri sub medie rămân fără bani în fiecare lună, astfel că ajung să se împrumute FOTO Adevărul
Familiile cu venituri sub medie rămân fără bani în fiecare lună, astfel că ajung să se împrumute FOTO Adevărul

Familiile cu venituri mici sunt nevoite să se împrumute ori să apeleze la economiile anterioare pentru a acoperi cheltuielile necesare traiului. Economisirea reprezintă, în medie, mai puţin de 10% din bugetul unei gospodării.

Din datele referitoare la echilibrul balanţei veniturilor şi cheltuielilor, prezentate de Institutul Naţional de Statistică (INS) în lucrarea „Nivelul de trai al populaţiei“, reiese că doar familiile care câştigă peste medie îşi pot permite să pună bani deoparte.

Pentru familiile cu venituri sub medie, drămuirea banilor de la o lună la alta este practic obligatorie, acestea fiind nevoite să-şi limiteze cheltuielile pentru a nu intra pe deficit.

Mai exact, în timp ce familiile cu venituri foarte mici au un deficit lunar de aproape 128 de lei, în sensul că trebuie să se împrumute ori să apeleze la economiile anterioare pentru a-şi asigura traiul necesar, cele cu venituri medii au un excedent de aproximativ 100 de lei. Pentru comparaţie, familiile cu venituri mari şi foarte mari au excedente cuprinse între 450 şi 850 de lei.

De asemenea, unele familii (cele din palierul de jos al veniturilor) sunt nevoite să-şi vândă bunuri din patrimoniu pentru a acoperi cheltuielile.

Media naţională arată un excedent lunar de 231 de lei, ceea ce înseamnă că o familie cu venituri – şi cheltuieli – medii îşi poate permite să economisească o sumă situată în jurul acestei valori, care reprezintă 9,3% din bugetul total.

Şomerii şi agricultorii, cei mai defavorizaţi

Potrivit INS, situaţia pe categoriile de gospodării analizate se prezintă astfel: gospodăriile de salariaţi au economisit în medie 10,5% din venituri, cele de pensionari 10,7%, cele de agricultori 3%, cele de lucrători pe cont propriu în activităţi neagricole 4,3%, în timp ce gospodăriile de şomeri au efectuat cheltuieli mai mari decât veniturile înregistrând un deficit de -0,8%.

Cele mai mici economii (până în 10% din veniturile totale) s-au regăsit la gospodăriile cu 1, 2, 3, 4 şi mai mulţi copii (+8,5%, +6,3%, +2%, +1,9%) şi la gospodăriile formate din persoane singure sau cu trei, patru, cinci, şase şi mai multe persoane (+5,2%, respectiv +9%, +9,2%, +9,4%, +8%).

La fel, economii restrânse mai pot fi întâlnite la familiile din grupele de vârstă 15-24 ani, 25-34 ani şi 35-49 ani (+3,8%, +8,3%, respectiv +7,7%) şi la cele conduse de persoane cu nivelul de pregătire primar şi secundar (+6,9%, +8,3%).

După sexul capului gospodăriei, economiile (excedentul bugetar) reprezintă 9,8% la cele conduse de bărbaţi şi 7,1% la cele conduse de femei.

Veniturile au depăşit cheltuielile cu aproape 15% numai la gospodăriile încadrate în categoria celor cu nivel de pregătire superior.

Diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile gospodăriilor din mediul rural a fost, în anul 2014, de 6,2%, iar în mediul urban s-au înregistrat, în medie, economii care au reprezentat 11,1%. În profil teritorial, veniturile au depăşit cheltuielile în toate regiunile: între 4,4% în regiunea Nord-Est Moldova şi 15% în Bucureşti-Ilfov.

Împrumuturi de supravieţuire

„Pentru acoperirea cheltuielilor, o parte din gospodării au retras sume din economiile realizate în perioadele anterioare depuse la bănci şi alte instituţii financiare sau au apelat la împrumuturi şi credite de la bănci, CAR, agenţi economici şi de la persoane particulare, sumele intrate cu acest titlu în bugetele gospodăriilor formând în medie 13,8 lei şi respectiv 13,7 lei lunar pe gospodărie. Împreună cu sumele încasate sub formă de avans sau prin restituirea unor sume acordate altor persoane, precum şi cu contravaloarea mărfurilor cumpărate şi a serviciilor prestate pe credit, toate aceste fluxuri monetare intrate în bugetele gospodăriilor s-au ridicat, în medie, la 29,3 lei lunar pe o gospodărie, acoperind 1,3% din cheltuielile totale ale gospodăriilor“, mai arată INS.

În anul 2014, gospodăriile de pensionari au apelat în cea mai mică măsură la credite şi la economii, sumele utilizate fiind de 16,5 lei (0,9% din cheltuielile totale).

În cazul gospodăriilor conduse de şomeri, 4,4% din cheltuieli au fost acoperite din aceste surse, din care împrumuturile au reprezentat 62,6%, iar sumele retrase de la bănci din economiile anterioare - 34%.

Soldul lunar mediu: 100 de lei

Sumele pe care o parte dintre gospodării le-au economisit, utilizându-le pentru restituirea împrumuturilor contractate anterior sunt mai mari cu 65,9 lei lunar pe o gospodărie decât cele care au intrat în bugetele gospodăriilor sub forma împrumuturilor sau retragerilor de economii. „Cu toate că, în medie pe ansamblul gospodăriilor, soldul acestor fluxuri este negativ (-65,93 lei lunar pe gospodărie), acesta împreună cu soldul balanţei veniturilor şi cheltuielilor (+165,54 lei) se concretizează în creşterea cu 99,61 lei în medie pe o gospodărie a soldului în numerar aflat în gospodării“, mai arată INS.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite