Bani

articolul anterior articolul urmator

Cum să traversăm o criză financiară fără pierderi? Iată cinci posibile răspunsuri

1
15 Feb 2016 14:52:30
Autor: Laurentiu Gheorghe
Relaxarea cantitativă promovată de băncile centrale conduce la devalorizarea banilor
Relaxarea cantitativă promovată de băncile centrale conduce la devalorizarea banilor

Bugetele familiale sunt afectate de măsurile de relansare economică adoptate atât de guverne cât şi de bancheri. Cum ne putem conserva economiile în aceste condiţii?


Analizele făcute pe termen lung ale ciclurilor economice indică un risc ridicat de declanşare a unei recesiuni de amploare. Bineînţeles că în prezent sunt mai multe plase de siguranţă, iar băncile centrale vor coopera pentru  atenuarea unei scăderi globale, însă nici acestea nu pot elimina complet riscul.

Însă tocmai eforturile făcute de băncile centrale de a impulsiona creşterea economică ar putea duce la o criză. Cu cât situaţia se degradează mai mult, cu atât băncile centrale tipăresc mai mulţi bani pentru a susţine consumul.

Aceasta este esenţa relaxării cantitative promovate de Fed, Banca Centrală Europeană şi alte bănci centrale timp de şapte ani. Ben Bernanke, fost preşedinte al Fed,  a prezis acum câţiva ani că s-ar putea ajunge la „aruncatul banilor din elicopter” pentru ca inflaţia să ajungă la nivelul dorit.

Aceste măsuri de politică monetară vor conduce la reducerea valorii banilor. Bani ieftini, care alimentează economia, dar reduc din randamentele instrumentelor de investiţii şi economisire monetare: depozite bancare, obligaţiuni, titluri de stat.

În aceste condiţii, noţiunea de „bani albi pentru zile negre” nu se mai aplică în modul consacrat.

Economiile băneşti sunt erodate de scăderea dobânzilor, care chiar dacă nu vor fi negative în valoare
absolută, vor coborî sub nivelul inflaţiei, în domeniul real-negativ.

În schimb, băncile comerciale vor acorda mai uşor credite, pentru că la rândul lor sunt alimentate cu bani ieftini direct de către băncile centrale.

Iată cinci soluţii recomandate pentru contracararea efectelor directe ale unei crize, cât şi a celor secundare induse tocmai de măsurile anti-criză:

1.    Dacă avem bani în depozite bancare, o utilizare eficientă ar fi dacă aceştia ar fi folosiţi drept colateral pentru contractarea unui credit. Dobânzile vor fi reduse, iar la începutul procesului de devalorizare, şi preţurile vor fi atractive.

De exemplu, un depozit, care reprezintă echivalentul a 30.000 de euro, poate constitui o garanţie pentru contractarea unui credit imobiliar pentru achiziţia unui apartament. Acesta poate fi închiriat, iar chiria poate acoperi integral rata creditului.

2.    La sume mai mici, de câteva mii de euro, devansarea achiziţiei unui autoturism poate fi luată luată în calcul. În Grecia, declanşarea crizei a condus la creşterea vânzărilor auto. Oamenii au încercat astfel să-şi valorifice banii pe care-i aveau depuşi în bancă.

3.    O altă variantă o reprezintă investiţiile în valori de rezervă. Aici pe primul loc se stuează aurul. Chiar dacă aceste plasamente nu produc dobânzi, conservă pe termen mediu şi lung valoarea investiţiei. De la începutul anului, aurul a avut cel mai bun randament pe bursele de mărfuri, iar cele mai conservative prognoze dau o creştere de încă 10% a preţului până la sfârşitul anului.

4.    Pentru perioade economice dificile, românii s-au obişnuit să investească în valută, apărându-se astfel de deprecierea leului în raport cu restul valutelor. În prezent, varianta aceasta nu mai funcţionează atât Banca Centrală Europeană cât şi Fed, adoptând politica banilor ieftini, ceea ce nu permite aprecierea valutelor în raport cu leul. Excepţia ar putea s-o reprezinte francul elveţian, care intră în categoria valorilor de refugiu. Trebuie ţinut cont că nici Banca Naţională a Elveţiei nu va permite aprecierea francului şi scăderea competitivităţii exporturilor.

5.    „Paza bună trece primejdia rea” este poate prima măsură care trebuie adoptată în faţa unei perioade marcată de un risc foarte mare de intrare într-o nou criză economică, despre care nu se ştie deocamdată cât de gravă şi ce durată ar putea avea. În acest sens, evitarea sau amânarea cheltuielilor inutile este cea mai recomandată opţiune. Cum ar fi de exemplu concedii scumpe sau achiziţii de produse de lux. Dacă banii sunt economisiţi, la finalul crizei acestea vor fi oricum mai ieftine.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

1 Comentariu

Florin Georgescu
15.02.2016, 15:51:34

Dobanzile bancare sunt real negative,dar nu datorita inflatiei(caci este deflatie !!) ci datorita comisioanelor bancare !!!! Deci dobanda de 3 % devine - 1 sau cahiar -2 % !!!! Cine are bani in conturi pt. dobanzi azi e un dobitoc.Si sunt destui....

Modifică Setările