Cum văd românii plafonarea dobânzilor şi în ce situaţie s-ar îndrepta împrumutaţii spre cămătari

Peste jumătate dintre români consideră că o eventuală plafonare a DAE trebuie aplicată diferenţiat, în funcţie de tipurile de credit, şi deşi au o percepţie negativă despre IFN-uri, împrumutaţii cred că fără acestea ar ajunge pe mâna cămătarilor.

Acestea sunt principalele concluzii ale unui studiu recent comisionat de Grayling pentru Provident Financial România şi realizat de Novel Research, citat de Agerpres.

Astfel, 55% dintre români cred că, dacă ar fi aplicat un plafon pentru dobânda anuală efectivă (DAE), acesta ar trebui să ţină cont de durata creditului. Mai mult, 41% dintre respondenţi consideră că plafonul pentru DAE ar trebui să fie diferit pentru IFN-uri şi bănci. Studiul a fost prezentat în cadrul Profit Financial Forum de către Botond Szimark, directorul pentru regiunea de Sud-Est al IPF, compania-mamă a Provident.

Peste 53% dintre români spun că nu ar susţine o propunere legislativă care ar putea avea drept consecinţă un impact considerabil asupra IFN-urilor, mai ales că, pentru 39% dintre respondenţii clienţi de IFN-uri, acestea sunt prima opţiune atunci când vor să ia un credit mai mic de 15.000 de lei. De altfel, dintre cei care au luat un împrumut mai mic de 15.000 de lei în ultimii 3 ani, 35% au apelat la o instituţie financiară nebancară.

Deşi 40% dintre respondenţi au o percepţie negativă despre IFN-uri, la o analiză mai atentă a efectelor pe care dispariţia acestora le-ar putea avea, 68% consideră că, fără alternativa IFN-urilor, românii s-ar îndrepta către jucătorii nereglementaţi sau ilegali, ceea nu ar face decât să adâncească problema lor socială. În acelaşi timp, mai mult de 62% consideră că IFN-urile sunt cea mai bună alternativă pentru românii nebancabili.

„2018 a fost marcat de foarte multe discuţii cu privire la nevoia de a revizui cadrul de reglementare în industria financiară din România. Ştim că au fost ridicate semne de întrebare cu privire la integritatea şi calitatea unor jucători din industria non-bancară, ceea ce a creat o percepţie negativă la nivelul întregului sector. Totuşi, această percepţie nu este generală şi am simţit nevoia să aducem şi perspectiva consumatorilor în dezbaterea referitoare la ce poate fi îmbunătăţit în industrie. Sperăm că, astfel, se va ajunge la o abordare echilibrată, care serveşte interesele consumatorilor şi evită posibilele efecte negative neintenţionate“, a declarat Botond Szirmak.

Atunci când vine vorba despre cum privesc relaţia lor cu instituţiile financiare, românii identifică atât avantaje, cât şi dezavantaje. Dacă băncile sunt considerate rigide, prea birocratice şi cu un proces lent în acordarea împrumuturilor, românii cred că IFN-urile sunt mai flexibile, mai puţin birocratice şi acordă creditele mai rapid. Pe de altă parte, românii consideră că băncile au o gamă mai variată de produse, sunt mai sigure şi au dobânzi mai mici. Asta în timp ce dobânzile aplicate de IFN-uri sunt considerate a fi mari şi sunt, deci, un minus al acestor tipuri de împrumuturi.

De altfel, românii care au accesat credite în ultimii 3 ani consideră că cele mai importante criterii în alegerea unui creditor sunt valoarea ratei si nivelul dobânzii. În timp ce, pentru clienţii băncilor, tipul dobânzii este al treilea factor ca importanţă, pentru clienţii IFN-urilor, factorii care dau claritate şi predictibilitate sunt mai importanţi: perioada de rambursare şi suma totală de rambursat. Valoarea DAE este penultimul criteriu ca importanţă în alegerea creditorului atât pentru clienţii băncilor, cât şi pentru clienţii IFN-urilor.

În ceea ce priveşte produsele financiare pe care le-au folosit în ultimii trei ani, aproape 30% dintre români spun că şi-au făcut un card de credit. Pe locul doi în clasament sunt creditele sub 15.000 de lei, accesate de 1 din 5 români. Peste 13% au contractat un împrumut de peste 15.000 de lei şi doar 6% dintre respondenţi au făcut un credit ipotecar.

Dintre respondenţii care au încercat să ia un credit în ultimii trei ani, mai mult de 87% afirmă că niciodată nu împrumută mai mult decât îşi pot permite să ramburseze confortabil, 84% se gândesc serios înainte să ia un credit şi 72% se împrumută doar când este absolut necesar. Doar puţin peste 10% spun că iau împrumuturi sub impulsul momentului.

Majoritatea românilor care au luat un împrumut sub 15.000 de lei în ultimii trei ani, au folosit banii pentru îmbunătăţiri în locuinţă, refinanţarea altor împrumuturi sau achiziţionarea unei maşini sau a unei locuinţe. De asemenea, creditele au fost contractate pentru îngrijiri medicale sau evenimente în familie (nuntă, botez etc.). Dintre cei care nu s-au împrumutat în ultimii trei ani, dacă ar fi să o facă, majoritatea ar folosi banii pentru îngrijiri medicale, să acopere cheltuielile pentru un eveniment tragic în familie, îmbunătăţiri în locuinţă sau educaţia copiilor. Întrebaţi despre impactul unei măsuri de plafonare a DAE, românii cred că efectele negative s-ar răsfrânge cu precădere asupra celor aflaţi în situaţii sensibile: probleme medicale sau decesul cuiva din familie.

Studiul a fost realizat în septembrie 2018 de către compania independentă de cercetare Novel Research şi a avut două componente distincte: o cercetare cantitativă şi o cercetare calitativă. Pentru cercetarea cantitativă, eşantionul a fost de 1002 respondenţi, reprezentantiv la nivel naţional inclusiv pentru zona rurală, iar pentru cea calitativă au avut loc discuţii cu patru grupuri distincte de consumatori.

Provident Financial România face parte din grupul britanic Internaţional Personal Finance (IPF), unul dintre cei mai importanţi furnizori de credite la domiciliu din Europa.