De ce cresc din nou preţurile la alimente. Topul scumpirilor şi ieftinirilor în primele şase luni din 2016-INFOGRAFIE

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Capacitatea prea mică de depozitare a produselor agroalimentare, lungimea lanţului de intermediari şi importurile care depind de cursul valutar au determinat scumpiri la aproape toate categoriile de produse din coşul de consum al populaţiei în primele şase luni din acest an.

Media generală a preţurilor la alimente a revenit pe creştere după o lungă perioadă de scăderi determinate de reducerea TVA, luna iunie 2016 fiind prima în care s-au consemnat scumpiri la majoritatea produselor faţă de decembrie 2015.

Această medie a fost de +0,3%, pe fondul scumpirilor la produsele agroalimentare de bază, cum sunt cartofii, legumele, fructele, uleiul, zahărul, pâinea şi produsele de morărit, lactatele şi mezelurile.

Potrivit datelor raportate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS), în perioada decembrie 2015 - ianuarie 2016 cel mai mult s-au scumpit cartofii (+16,1%), citricele şi fructele meridionale (+12,2%), zahărul (+06,03%), fructele proaspete (+4,7%) şi uleiul comestibil (+1,3%).

Ieftiniri, în aceeaşi perioadă, au fost consemnate doar la câteva produse, cum ar fi ouăle (-21,6%), fasolea (-3,9%), margarina (-0,3%) şi brânzeturile (-0,3%-0,6%).

Preţuri bune, doar la recoltă

Ce au în comun produsele care s-au scumpit în primele şase luni? În primul rând, faptul că necesită asigurarea unor condiţii mai pretenţioase de depozitare.

Iar cum în România nu se poate depozita corespunzător decât cel mult 40% din producţia unui sezon agricol, preţurile nu sunt controlabile decât în primele două-trei luni după recoltă. Sau, în cel mai bun caz, până la sfârşitul anului.

Consecinţa: în fiecare an, indiferent cât de bun sau prost a fost anul agricol anterior, România se aprovizionează din import şi, în acest caz, preţurile depind în mare măsură de evoluţia cursului valutar (leu/euro la produsele importate din UE, respectiv leu/dolar la cele aduse dinafara UE).

Ca dovadă, cartofii au fost, în luna iunie 2016, mai scumpi cu 16% decât în luna decembrie 2015, dar tot la cartofi avem şi cea mai mare ieftinire, preţurile coborând faţă de luna mai cu 7,8%.

Altfel spus, cartofii noi, proaspăt recoltaţi, au avut preţuri semnificativ mai bune decât cei depozitaţi (sau importaţi) peste iarnă.

La fel şi fructele: preţuri cu 4,7% mai mari în iunie faţă de cele din decembrie, însă cu 3,7% mai mici faţă de luna mai, când au început recoltele.

Citricele şi fructele meridionale s-au scumpit - cel mai probabil, pe fondul puseurilor valutare din iunie, în contextul Brexit - cu 12,2% faţă de luna decembrie şi cu 4,5% faţă de luna mai.

În cazul pâinii, făinurilor şi altor produse de morărit, şi aici avem fluctuaţii de preţuri, cu o tendinţă de creştere în ultima perioadă, dar acestea sunt nesemnificative pentru că la capitolul cereale stăm ceva mai bine cu depozitarea şi procesarea.

De la furcă la furculiţă, preţurile se triplează

O altă cauză care a determinat scumpirile din prima jumătate a acestui an este lungimea lanţului de intermediari ce se întinde de la nivelul producătorului agricol la consumatorul final, adică „de la furcă la furculiţă“.

În cazul laptelui, spre exemplu, de la crescătorul de vaci, oi, bivoliţe sau capre până la produsul de pe raft materia primă trece prin echipamentele (şi contabilităţile) a cel puţin cinci verigi intermediare.

Şi fiecare dintre aceşti intermediari încearcă să încarce preţul laptelui cel puţin cu propriile costuri şi adaosuri.

Rezultatul este că laptele care pleacă cu mai puţin de un leu litrul pe poarta fermei ajunge cu mai mult de 3 lei litrul pe rafturile magazinelor.

Dar aici vorbim despre ce s-a întâmplat în ultimele şase luni cu preţul laptelui din magazine: a crescut uşor, pentru că procesatorii preferă să aducă tot mai mult lapte din import în locul celui autohton, iar fluctuaţiile euro s-au văzut, până la urmă, şi în aceste cotaţii.

Vestea bună (pentru unii) este aceea că băuturile alcoolice s-au ieftinit (cu 1,5% ca medie pe întreaga grupă, respectiv 1,9% la vin, 2,3% la ţuică şi 1% în cazul berii), în urma reducerii accizelor cu aproximativ 20%, aplicată din ianuarie 2016.

Per ansamblu, rata anuală a inflaţiei s-a menţinut şi în iunie în teritoriu negativ, ajustată puternic (de la -3,5% în luna mai la -0,7% în luna iunie) tocmai pentru că alimentele - care deţin o pondere de 36% în coşul de consum al populaţiei - au început să se scumpească.

image
Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite