De ce slăbeşte leul, iar Roborul creşte: „foamea“ băncilor şi politicile economice falimentare ale guvernanţilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Leul continuă să se deprecieze în raport cu moneda unică europeana

Deprecierea leului în raport cu euro şi creşterea succesivă a Robor din ultima perioadă este un efect al politicilor diferitelor bănci de pe pieţele interne şi externe, provocate în parte de lipsa de lichidităţi. Din cauza creşterii valorii euro pe piaţa de schimb valutar şi a Robor, cei care au credite, atât în lei, cât şi în valută, vor plăti mai mult.

Vineri, Robor la trei luni – indicele faţă de care se raportează dobânzile la creditele în lei - a depăşit pragul de 3%, atingând 3,09%, după ce joi fusese la 2,95%.

Pe de altă parte, cursul valutar leu/euro a atins joi cea mai ridicată valoare înregistrată vreodată, respectiv 4,6695 lei/euro (cea mai mare valoare a euro din ultimii 10 ani a fost înregistrată în 23 iulie 2012, când cursul un euro a fost 4,6009 lei).

Potrivit specialiştilor consultaţi de „Adevărul”, aceste creşteri record sunt efecte ale acţiunilor băncilor atât pe pieţele interne, cât şi pe cele internaţionale.

„ Creşterea euro de joi a fost o conjunctură regională. Băncile din Polonia, Cehia şi mai ales din Ungaria s-au repezit să cumpere euro şi dolar, în special dolari. Asta a dus la o apreciere a acestor două monede în raport cu leul şi la o apreciere a dolarului în raport cu euro. Deprecierea leului afectează, pe de o parte, cererea de importuri, iar pe de altă parte îi afectează pe deţinătorii de contracte de împrumut în valută”, a explicat Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Naţională a României (BNR).

Potrivit expertului, investitorii de peste ocean au manifestat un mai mic apetit faţă de risc pentru că au avut soluţii. „Pe piaţa americană, investitorii fie s-au acoperit de valută, fie au cumpărat titluri de stat cu care au avut un randament foarte bun. Cele patru state despre care am vorbit, Cehia, Polonia, Ungaria şi România au cumpărat şi ele titluri de stat, cu care au cumpărat valută, valuta fiind folosită în România pentru axchiziţia leilor. Această creşterii a cererii este cauza deprecierii leului, care nu este una şoc, este una obişnuită: euro a crescut cu 1 ban faţă de săptămâna trecută şi cu 3 bani faţă de jumătatea lunii mai”, a spus Vasilescu.

De altfel, vineri la prânz, cursul valutar scăzuse puţin, la 4.6686 lei/euro, scădere înregistrată şi de dolar, care a atins vineri valoarea de 4.0026 lei, faţă de 4.0518 lei înregistrată joi.

Cojocaru: Creşterea Robor este efectul împrumuturilor de pe piaţa interbancară

În ceea ce priveşte Robor, Cornel Cojocaru - consilier în comunicare expert la BNR - a precizat că această majorare este efectul împrumuturilor de pe piaţa interbancară. 

„Se apropie data de 25. La fiecare 25 ale lunii, băncile trebuie să constituie rezervele minime obligatorii. Şi cum au probleme cu lichidităţile se împrumută. Şi atunci creşte dobânda, pentru că există cerere mare. Pe de altă parte au crescut dobânzile la depozitele atrase pentru o noapte (Robid), la cele pentru zona de mâine şi la cele pentru o săptămână. Dacă „sare” Robid, „sare” şi Robor şi asta se răsfrânge asupra dobânzilor plătite de cei care au luat împrumuturi în lei. Dar nu la toate băncile, pentru că fiecare are altă politică. De exemplu, sunt bănci care folosesc Robor la trei luni din data de 30 martie pentru tot anul, altele care folosesc Robor de la sfârşitul lunii trecute, iar altele care folosesc pe perioade scurte de 1 până la 3 luni Robor de la data încheierii contractului”, a explicat Cojocaru.

Legat de acest aspect, Adrian Vasilescu a afirmat că această creştere „expresivă” a Robor îi va afecta doar pe cei care a făcut împrumuturile în lei în urmă cu trei luni şi care acum au ajuns la momentul în care banca va ţine cont de Robor actual.

Băncile ar putea atrage lichidităţi dacă ar acorda dobânzi decente la depozite

Întrebat de ce băncile au probleme cu lichidităţile în condiţiile în care tot cresc dobânzile la credite, specialistul BNR a spus că banca centrală nu poate interveni în politicile lor interne, dar o soluţie ar fi să crească dobânzile la depozite.

„Băncile au politici diferite. Cele mici oferă dobânzi la depozite mai mari, care ajung şi la 2%, dar băncile mari preferă să-şi reducă în continuare cheltuielile şi oferă dobânzi mult mai mici la depozite. Băncile mari ar trebui să dea o dobândă decentă, astfel încât să răsplătească încrederea oamenilor care fac depozite la ei. E o politică pe care nu o înţeleg. Se mulţumesc cu completarea rezervei minime obligatorii. Ca să crească lichidităţile ar putea să atragă deponenţii cu dobânzi diferenţiate în funcţie de perioada depozitului: pe 3 luni, pe 6 luni, pe 12 luni”, a mai spus specialistul.

Ionuţ Dumitru, Consiliul Fiscal: Leul nu se va aprecia

La rândul său, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, a spus că leul nu se mai poate aprecia din cauza inflaţiei, a deficitului de cont curent şi a celui bugetar şi a tensiunilor politice.

„Ne aşteptăm să ajungă foarte curând la 4,70, aşa cum am prognozat încă din această primăvară. În mod sigur cursul valutar nu se va aprecia pentru că este o prea mare presiune asupra monedei naţionale: creşte deficitul de cont curent, creşte deficitul bugetar şi există mari tensiuni politice. Toate acestea pun presiune asupra leului. În plus, sunt şi presiuni externe: în Statele Unite a crescut dobânda monetară. Mai sunt şi tensiunile geopolitice. Deprecierea cursului valutar va avea efect şi asupra inflaţiei, care va atinge curând 5% sau puţin mai mult de 5% şi va rămâne la acelaşi nivel până în toamnă”, a declarat pentru „Adevărul” Ionuţ Dumitru.

Previziuni sumbre pentru încă 12 luni

Aproximativ 80% dintre analiştii Chartered Financial Analyst România (CFA) anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, creşterea inflaţiei şi majorarea dobânzilor bancare.

Potrivit analiştilor CFA, valoarea medie a anticipaţiilor pentru sfârşitul anului este de 4,7106 (valoarea mediană 4,7000), în timp ce rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (apr. 2019/apr. 2018) a înregistrat o valoare medie de 4,55% (valoarea mediană înregistrată este 4.50%). 

Sunt de remarcat anticipaţiile de majorare a ratelor de dobândă (faţă de valorile actuale) la leu atât pentru scadenţele pe termen scurt (3 luni), cât şi pentru cele pe termen mediu (5 ani), 96%, şi respectiv 92% dintre participanţii la sondaj anticipând această evoluţie. Astfel rată medie a ROBOR cu scadenţă de 3 luni anticipată peste 12 luni este 3,20% (valoarea mediană 3,00%), iar randamentul obligaţiunilor suverane denominate în lei cu scadenţă de 5 ani este de 4,84% (valoarea mediană 4,80%). Ca urmare, pentru scadenţele pe termen scurt, sunt anticipate dobânzi real negative.

CFA: Robor la trei luni va atinge 3,13%. În 2019, euro va fi 4,7651 lei 

Indicatorul de Încredere Macroeconomică, publicat în martie de CFA România, indică, pentru următoarele 12 luni, o rată medie a ROBOR, cu scadenţa la trei luni, de 3,13%, un curs de schimb de 4,7651 lei pentru un euro şi o rată a inflaţiei în creştere.

În februarie, Indicatorul CFA România de Încredere Macroeconomică s-a majorat cu 0,7 puncte, până la valoarea de 46,7 puncte, în timp ce indicatorul condiţiilor curente a crescut cu 9,9 puncte, până la 67,1 puncte. De asemenea, indicatorul anticipaţiilor a scăzut cu 3,8 puncte, la 36,6 puncte.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite