DOCUMENT Amnistia fiscală va costa statul aproape un miliard de lei. Datornicii îşi vor putea şterge până la jumătate din datorie

Ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici a prezentat modul în care se va face amnistia fiscală, adică o iertare de datorii a companiilor şi contribuabililor, care va văduvi bugetul de aproape un miliard de lei. „Nu este o amnistie, este o măsură financiară”, a insistat Teodorovici, care a botezat măsura „restructurarea financiară“.

Mai precis, Finanţele au prezentat două moduri în care companiile şi contribuabilii îşi pot diminua datoriile la stat. Primul este de „restructurare a obligaţiilor bugetare restante”, o măsură care se va aplica datoriilor mai mari de 1 milion de lei şi prin care datornicii vor putea şterge până la 50% din suma datorată. Cel de-al doilea vizează ştergerea accesoriilor, precum dobânzi sau penalităţi, şi se va aplica datoriilor mai mici de 1 milion de lei.

„Se face o eşalonare a obligaţiilor şi se poate reduce până la jumătate din principal, 30-40-50%. Sunt mai multe propuneri. Dacă acea companie respectă acest calendar, atunci se şterg accesoriile la finalul acestei perioade. Dacă nu, situaţia revine la momentul iniţial. La momentul acela, lucrurile s-au închis pentru acea companie. Nu este o amnistie, este o măsură financiară. Se propune şi anularea accesoriilor în cazul datoriilor sub un milion de lei dacă obligaţiile principale se achită până la 30 noiembrie 2019. Aici vorbim şi de persoane fizice şi juridice”, a declarat ministrul Finanţelor, citat de Hotnews.

Datorii mai mari de 1 milion de lei: restructurare a obligaţiilor bugetare restante

În primul scenariu este vorba despre o serie de măsuri de restructurare a obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 pentru debitorii care au datorii mai mari de un milion lei, bazată pe un plan de restructurare, plată eşalonată şi supraveghere fiscală pe perioada înlesnirii. De această măsură pot beneficia 31 de companii de stat, cu datorii totale de 1,73 miliarde de lei, 28 de companii cu capital mix (stat plus privat), cu datorii de 917 milioane lei, peste 2.600 de companii private, cu datorii de 21,5 miliarde de lei, dar şi 30 de instituţii publice cu datorii de aproape 130 milioane de lei.

Scopul acestei măsuri este revitalizarea şi evitarea deschiderii procedurii de insolvenţă a contribuabililor care au acumulat datorii bugetare în decursul timpului şi nu au avut posibilitatea să le achite, susţin finanţele.

Măsurile de restructurare care pot fi propuse, printr-un plan de restructurare sunt următoarele:

a) plata eşalonată a obligaţiilor bugetare;

b) conversia în acţiuni a obligaţiilor bugetare;

c) stingerea obligaţiilor bugetare prin darea în plată a unor active ale debitorului;

d) anularea unor obligaţii bugetare principale în proporţie de 30%, 40% sau 50%, după caz, din totalul acestora. 

Executarea silită va fi suspendată pe perioada derulării planului de restructurare. 

Statul va avea dreptul să ceară deschiderea procedurii insolvenţei în următoarele cazuri: debitorul nu depune cererea de restructurare a obligaţiilor bugetare în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe, organul fiscal competent respinge cererea de restructurare şi nu emite acordul de principiu pentru acordarea unei eşalonări la plată conform Codului de procedură fiscală sau în situaţia în care planul de restructurare eşuează.

Datorii mai mici de 1 milion de lei: anularea accesoriilor

Cel de-al doilea scenariu prevede anularea accesoriilor în cazul datoriilor sub un milion lei sau a celor peste un milion care nu pot beneficia de restructurare (eşalonare, reorganizare, insolvenţă) dacă obligaţiile bugetare principale se achită până la 30 noiembrie 2019.

De această măsură pot beneficia aproape 23.000 de persoane fizice (persoane fizice, PFA, Întreprindere Individuală, Întreprindere Familială sau profesii liberale), ce acumulaseră la finalul anului trecut datorii de 1,5 miliarde de lei.

Printre cei mai împovăraţi datornici care ar putea beneficia sunt şi 375 de companii de stat, cu datorii totale de 5,8 miliarde de lei, 431 societăţi cu capital mixt, cu debite de 2,4 miliarde lei, dar şi cpeste 285 de mii de companii private, cu datorii cumulate de 25,7 miliarde lei.

Impact: minus un miliard de lei la buget

Inedit este că Ministerul Finanţelor a făcut şi o analiză de impact pentru această măsură, înainte să o implementeze, o practică ce rar mai este întâlnită în ziua de astăzi, când Guvernul adoptă măsuri şi abia apoi vede ce impact au. Ministerul Finanţelor a calculat că „restructurarea financiară” ar putea văduvi bugetul de stat de peste 932 milioane de lei.

Restructurarea fiscală

AI. Pentru măsura restructurării, impactul a luat în considerare contribuabilii care îndeplinesc condiţia

arieratelor peste 1 milion lei. A fost luată în calcul ipoteza că 5% din contribuabili aplică pentru scenariul reducerii cu 40% a obligaţiilor bugetare restante.

AII. Pentru măsura restructurarii, impactul a luat în considerare contribuabilii care indeplinesc conditia

arieratelor peste 1 milion lei. A fost luată în calcul ipoteza că 3% din contribuabili aplică pentru scenariul reducerii cu 50% a obligaţiilor bugetare restante. 

Conformarea voluntară la plată

BI. Pentru persoanele fizice: S-a luat în calcul ipoteza în care doar contribubailii care vor avea capacitatea financiară de a-şi plăti la termen obligaţiile curente, pentru a beneficia de anularea accesoriilor, vor accesa măsura, respectiv: 5% din contribuabili activi fără eşalonare, 3% din cei care au o eşalonare în curs şi 0,5% din cei aflaţi în inactivitate, insolvabili fiscal sau insolvenţă.

BII. Pentru persoanele juridice: S-a luat în calcul ipoteza în care doar contribubailii care vor avea capacitatea financiară de a-şi plăti la termen obligaţiile curente, pentru a beneficia de anularea accesoriilor, vor accesa măsura, respectiv: 50% din contribuabili activi fără eşalonare, 30% din cei care au o eşalonare în curs şi 0,5% din cei aflaţi în inactivitate, insolvabili fiscal sau insolvenţă.

În aceste condiţii, suma care a fost luată în considerare pentru evaluarea impactului, a fost suma declarată a anului 2018, ponderată la nr. de luni pentru care trebuie să facă plata obligaţiilor curente pentru a beneficia de masură (ian2019-oct2019). Suplimentar, estimarea ia in calcul doar efectul creşterii gradului de conformare la plată cu 12% (de la 88% la 100%). 

Amnistia fiscală