Drepturi, nu favoruri. Şi cum ar trebui să arate o opinie a Preşedintelui Consiliului Fiscal

Romania indeplineste toate angajamentele asumate fata de creditorii internationali. Prin autorizarea temporara a includerii distincte a cheltuielilor cu cofinantarea fondurilor UE si majorarea cheltuielilor pentru armata si institutiile de siguranta nationala, Romania acceseaza niste drepturi prevazute in Tratatele Europene si NATO, nu cere favoruri. Si tot in analiza, cum ar trebui sa arate o opinie relevanta a Consiliului Fiscal.

Institutia care ar fi trebuit sa puna in dezbatere fezabilitatea traiectoriei de ajustare fiscala a Romaniei (am scris despre acest lucru aici) sa masoare soldul bugetar structural, sa aduca la cunostinta opiniei publice diversele dezbateri academice privind flexibilitatea regulilor fiscale si despre cum poate maximiza Romania spatiul fiscal pentru investitii publice, crestere economica si locuri de munca s.a… tace sau mai rau, emite opinii politice partizane. Presedintele acestei institutii atrage o entitate ce ar fi trebuit sa fie independenta in retorica politica fara valoare adaugata pentru Romania departand-o puternic de scopul pentru care a fost creata.  

Bun. Apare o eroare de interpretare care observ ca incepe sa devina contagioasa in media si in randul celor care nu cunosc in totalitate regulile fiscal convenite la nivel European, exceptarile autorizate temporar de la aceste reguli si posibilitatile de maximizare a stimulilor acordati economiei in conditiile respectarii angajamentelor asumate in fata creditorilor internationali.

Mai simplu, citesc si aud diverse interpretari legate de faptul ca Guvernul negociaza cresterea tintei de deficit bugetar pentru 2015 de la 1,4% din PIB la 2,1% din PIB si ca astfel Romania nu mai indeplineste prevederile asumate in Obiectivul pe Termen Mediu (MTO) privind consolidarea fiscala.

Nimic mai fals si nimic mai periculos pentru stabilitatea economica a Romaniei sa afirmi asa ceva, demonstrand astfel necunoasterea reglementarilor europene in materie.

Romania nu solicita majorarea tintei de deficit bugetar si nu cere deci nici un favor. Cere ca temporar cofinantarile de fonduri europene si cheltuielile pentru cresterea bugetului Apararii si a institutiilor de siguranta nationala sa nu fie luate in calculul indicatorilor de monitorizare a consolidarii fiscale. Amandoua cerintele sunt DREPTURI si nu FAVORURI oferite Romaniei si sunt in conformitate cu prevederile Pactului de Stabilitate si Crestere revizuit iar in ceea ce priveste majorarea bugetului apararii si sigurantei nationale, in conformitate cu  angajamentele luate fata de NATO si considerate oportune la ultimul Consiliu European.

Guvernul Romaniei cere accesarea  unui DREPT prevazut in reglementarile europene si la care au apelat patru dintre tarile membre UE in 2013. Cere activarea Clauzei de investitii, masura care prevede autorizarea temporara a efectuarii de cheltuieli cu cofinantarea proiectelor din fonduri europene peste tinta de deficit prevazuta in MTO (aceasta clauza poate fi aprobata doar pentru tarile care respecta conditia deficit bugetar sub 3% din PIB si datorie publica sub 60% din PIB sau cu un ritm de reducere a datoriei publice conform regulilor fiscale).  Detalii despre accesarea clauzei de investitii (atentie care nu este acelasi lucru cu golden rule pe investitii) gasiti aici  si /sau aici .

Guvernul Romaniei cere majorarea cheltuielilor pentru aparare si siguranta nationala pentru a respecta recomandarile facute la ultimul Summit NATO (in fapt obligatie amanata permanent de la aderarea Romaniei la NATO) si validate in cadrul discutiilor din Consiliul European. In calitate de tara de frontiera estica a NATO si UE si in vecinatatea unui conflict militar in Ucraina, cererea este indreptatita.

As recomanda Presedintelui Consiliului Fiscal sa explice mai in detaliu una dintre regulile fiscale de respectat de catre tarile semnatare ale Tratatului de Stabilitate, Coordonare si Guvernanta in cadrul Uniunii Economice si Monetare. Este mai putin cunoscuta si se numeste criteriul de referinta pe cheltuieli, prevazut in modificarea Reglementarii europene nr 1466/1997 privind Pactul de Stabilitate si Crestere. Se va vedea acolo modul in care referinta pe cheltuieli este atinsa sau nu excluzand din cheltuielile agregate  cheltuielile cu plata dobanzilor, cheltuielile cu programele UE, cheltuielile ciclice cu ajutorul de somaj si netezind cheltuielile cu formarea bruta de capital printr-o medie constituita pe 4 ani.

In general as intreba inaltul demnitar daca exista ceva bun in tabloul macroeconomic al Romaniei de azi si daca Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, institutiile financiare internationale FMI, BM, CE, BERD, dar si entitati globale relevante precum World Economic Forum sau OECD vad cumva consensual alti indicatori macroeconomici, vad respectarea tuturor criteriilor de convergenta nominal, vad respectarea criteriilor din Macroeconomic Imbalances Procedure, vad a doua cea mai dura consolidare fiscala in UE concomitent cu rate record de crestere economica, vad cresterea calitatii si a efectelor de multiplicare ale investitiilor publice si vad o economie mult imunizata fata de perioada pre criza.

Sau poate s-a schimbat schimbarea si nu mai stim noi. Poate Consiliul Fiscal a devenit o anexa politica si Guvernul si ceilalti au devenit apolitici. Poate ne explica si noua Presedintele Consiliului Fiscal care este argumentul pentru care nu este bine sa platesti in avans niste drepturi care oricum au fost amanate din 2012 si care produc dobanzi enorme. Poate ne lumineaza Presedintele Consiliului Fiscal cum se poate ca facand niste plati anticipat sa nu se elibereze resurse financiare in bugetul viitor. Sau de ce este rau ca pentru prima data dupa muuulti muulti ani ca statul sa nu mai aiba de platit arierate catre sectorul privat. Sau poate ne explica de ce nu a emis/ nu emite nicio opinie legata de fezabilitatea traiectoriei de ajustare fiscala in conditiile in care majoritatea tarilor din UE au amanat momentul indeplinirii MTO spre 2017-2018 (detalii aici) iar spre exemplu, Franta a cerut derogare doi ani pentru atingerea a 3% din PIB (ieri a aparut informatia ca in 2015 va ajunge la un deficit bugetar de 4,1% din PIB in 2015).

Sau nu. Un drum mai scurt ar fi cel prin care membrii Comisiei de Buget Finante din Parlament ar trebui sa ne explice cate audieri au avut pana acum cu membrii Consiliului Fiscal, care este valoarea adaugata adusa sustenabilitatii finantelor publice din Romania ca urmare a recomandarilor propuse, cum verifica institutia respectarea regulilor fiscale, cum explica aceste reguli romanilor si cum ajuta Romania sa faca un echilibru rezonabil intre consolidare fiscala si crestere economica.    

Ca de criticat ne pricepem cu totii….