Electofrancul: Mai mulţi parlamentari propun amânarea executării silite timp de trei ani a românilor cu credite în franci elveţieni

Mai mulţi aleşi, atât de la putere, cât şi din opoziţie, vor să amâne executarea silită a românilor care au luat credite în franci eleveţiei şi care nu şi-au mai putut plăti ratele.

Parlamentarii invocă necesitatea unei astfel de măsuri prin faptul că împrumutul în franci elveţieni, acordat în anii de boom economic, a fost înşelător, dovadă fiind retragerea acestuia din oferta băncilor, dar şi prin dublarea cursului de schimb. Mai mult, iniţiatorii proiectului de lege acuză băncile că au împovărat populaţia cu credite nocive. „Comoditatea şi dorinţa de câştig le-a determinat să acorde credite pe termen lung şi să transfere riscul 100% pe spatele clientului şi nu au acţionat să elimine din propria iniţiativă comisionul de risc din contract şi să restituie clienţilor banii aferenţi plus dobânda“, se arată în expunerea de motive a proiectului legislativ.

În expunerea de motive care însoţeşte propunerea legislativă, iniţiatorii explică într-o notă mai degrabă populistă necesitatea unei astfel de măsuri. „Îmi pun întrebarea câţi oameni trebuie să mai moară din cauza acestor credite înşelătoare? Până când mai poate fi prelungită această situaţie care extermină oameni, destine şi viitorul copiilor lor?“, sunt întrebări ale iniţiatorilor exprimate la persoana întâi, într-o manieră comico-tragică. Proiectul de lege se află pe ordinea de zi a Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, şi trebuia dezbătut ieri, însă a fost amânat după minivacanţa parlamentară de Paşte.

Avize negative de la comisii

Trei comisii parlamentare, buget, juridică şi pentru drepturile omului, dar şi Guvernul au avizat negativ acest proiect de lege. În schimb, Consiliul Legislativ, for consultativ, a dat aviz favorabil, dar a atras atenţia asupra riscului creării unor situaţii discriminatorii în raport cu persoanele care au credit în altă monedă şi care se află în aceeaşi situaţie. 

Avocatul Marius Coltuc nu dă foarte multe şanse acestei propuneri legislative, dar spune că există o directivă europeană care îi protejează pe toţi cei cu credite pentru locuinţă. „Nu are niciun fel de şansă, e discriminatorie, se aplică doar pentru franci. Sigur, cursul pentru franc a crescut foarte mult, dar legea ar trebui să fie pentru toţi cei cu credite, indiferent de monedă. S-a dorit implementarea unei directive europene care încă nu se aplică în România şi ar trebui să se aplice în doi ani. Aceasta prevede suspendarea executării pentru toţi cei cu credite pentru locuinţă. Este valabilă doar pentru cei cu o locuinţă, dacă ai mai multe poţi fi executat silit“, a afirmat el.

Contactat de „Adevărul“, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale, a declarat că banca centrală va da un aviz „dacă există o cerere“. „Nu ne amestecăm în treaba Parlamentului“, a completat Vasilescu.

Restanţele la franci au crescut de 10 ori

Foarte mulţi români au contractat în perioada 2006-2008 credite în franci elveţieni, atraşi de dobânda scăzută pentru această valută şi de cursul de schimb avantajos (2,36 lei/franc). Însă criza financiară a dus la creşterea semnificativă a dobânzilor şi la deprecierea acută a leului în raport cu valuta exotică, iar mulţi români nu şi-au mai putut achita ratele. Francul s-a scumpit cu aproape 55% în ultimii şase ani, de la 2,37 lei în martie 2008 la 3,65 lei la sfârşitul lui 2013. Astfel, restanţele au explodat şi au ajuns de la echivalentul a 400.000 de euro (627.000 de franci) în martie 2008 la 510 milioane de euro (627 de milioane de franci). 

Mai puteţi citi:

Românii, aproape de a rămâne din nou fără protecţie în faţa abuzurilor băncilor: APC avertizează că Parlamentul e pe cale să voteze o lege anti-consumatori

Abia ce a intrat în vigoare în luna octombrie prevederea care permite denunţarea clauzelor abuzive din contractele de credit, că iată că bancherii forţează schimbarea legii într-un mod care denaturează total prevederile directivei europene ce viza apărarea clienţilor.

Studiu: românii au de două ori mai multe credite decât economii. În Germania şi Austria raportul este invers, de unu la trei

În România, există de două ori mai multe credite decât economii, raport care se menţine de aproximativ patru ani, în timp ce în Germania şi Austria raportul între împrumuturi şi produse de economisire este de 1 la 3, potrivit unui studiu GfK care analizează piaţa bancară şi pe cea a asigurărilor din 16 ţări din Europa Centrală şi de Est.

Curtea Constituţională din Ungaria a decis că se pot modifica retroactiv termenii creditelor în valută. Şi în România există un proiect asemănător

Curtea Constituţională de la Budapesta a decis că parlamentul maghiar poate decide modificarea retroactivă în anumite situaţii a termenilor contractelor de împrumut. Instituţia a furnizat, astfel, un răspuns la o cerere a Guvernului referitoare la credite ipotecare în valută de 15 miliarde dolari.

Băncile străine au scos în ultimii doi ani din filialele din România depozite de 5,2 miliarde de euro

Băncile străine deţineau la finele lunii ianuarie depozite de 6,3 miliarde de euro în filialele din România, în scădere cu 5,2 miliarde de euro faţă de nivelul înregistrat la sfârşitul lui 2011, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR).

Restanţele la creditele luate de populaţie şi firme de la bănci au sărit în ianuarie la peste 7,4 miliarde de euro. Judeţele Sălaj şi Vâlcea, în topul restanţierilor

Restanţele înregistrate de populaţie şi firme la creditele contractate de la băncile comerciale au ajuns la sfârşitul lunii ianuarie la 7,42 miliarde de euro, în creştere cu 130 de milioane de euro (2%) faţă de finele lui 2013 şi cu 740 de milioane de euro (peste 11%) faţă de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

BNR: Creditarea a crescut în ianuarie cu 0,1%, dar a scăzut în termeni reali cu 0,7%

Soldul creditului acordat populaţiei şi firmelor a crescut în ianuarie cu 0,1% faţă de luna anterioară, la 218,71 miliarde lei, pe fondul avansului înregistrat de creditul în lei, cu 0,7%, în timp ce împrumutul în valută exprimat în lei s-a redus cu 0,3%, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR). În termeni reali, însă, a fost consemnată o scădere de 0,7%.