Cum se redistribuie banii statului la cea de-a doua rectificare bugetară. De unde se taie fonduri şi unde se alocă

Cele mai multe sume se alocă pentru tratamentul pacienţilor cu ciroză hepatică

A doua rectificare din acest an propune transferul unor fonduri ce nu mai pot fi cheltuite până la sfârşitul acestui an, de la Finanţe, Transporturi, Mediu şi Economie, către programe în derulare de la Sănătate, Dezvoltare Regională sau Agricultură.

Cea de-a doua rectificare bugetară din acest an, care urmează să fie adoptată de Guvernul Cioloş, vizează alocări suplimentare pentru sănătate, investiţii, pentru plăţile directe în agricultură, dar şi pentru sprijinirea unor proiecte din educaţie şi asistenţă socială, finanţate prin administraţia publică locală, cum ar fi programele „Masa caldă“ sau  „Fructe în şcoli“.

La nivelul bugetului consolidat, veniturile şi cheltuielile vor fi majorate în sumă similară, cu 306 milioane de lei, pentru ca deficitul să fie menţinut ca pondere în Produsul Intern Brut (PIB) la 2,8% în termeni cash şi 2,95% din PIB potrivit metodologiei ESA. După primele nouă luni din acest an, deficitul bugetar se ridica la 3,7 miliarde de lei, respectiv 0,49% din PIB. 

„Rectificarea bugetară a avut în vedere redistribuirea unor fonduri care nu mai pot fi cheltuite până la sfârşitul anului 2016, pentru asigurarea finanţării unor programe în derulare“, arată Ministerul Finanţelor într-un comunicat.

Fonduri pentru bolnavii de ciroză

Cele mai mari sume sunt alocate la cea de-a doua rectificare bugetară către Sănătate. Mai exact, se alocă credite de angajament de 2,21 miliarde de lei în bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) în vederea încheierii unor noi contracte pentru aria terapeutică hepatită cronică. „Aceste alocări bugetare vor permite continuarea tratamentului pentru pacienţii cu ciroză hepatică aflaţi în stadiul F4 şi extinderea programului pentru pacienţii cu ciroză hepatică stadiile F2 şi F3“, precizează Finanţele. 

Ministerul Sănătăţii a trimis deja la CNAS documentele necesare, care urmează să înceapă negocierile cu producătorii de medicamente pentru încheierea contractelor. „Încheierea contractelor în această formulă permite o folosire judicioasă a banilor bugetului asigurărilor de sănătate deoarece CNAS decontează tratamentele doar pentru pacienţii care s-au vindecat ca urmare a terapiei“, se mai arată în comunicatul Ministerului Finanţelor. 

Bani pentru primari

Bani în plus va primi şi Ministerul Dezvoltării regionale şi Administraţiei Publice, pentru proiecte ale primarilor, respectiv 1,25 miliarde de lei. Aceste fonduri plăţile necesare până la final de an ale proiectelor de dezvoltare a infrastructurii şcolare şi de drumuri. Alte 47,9 milioane de lei au fost realocate pentru finanţarea acordului de împrumut „Sistem integrat de reabilitare a sistemelor cu apă şi canalizare, a staţiilor de tratare a apei potabile şi staţiilor de epurare a apelor uzate în localităţile cu o populaţie de până la 50.000 de locuitori“. Suma va fi folosită pentru închiderea proiectului finanţat din credite externe rambursabile.

Proiectul rectificării buegtare prevede o alocare suplimentară de 1,7 miliarde de lei la bugetele locale, sume defalcate din taxa pe valoare adăugată pentru finanţarea cheltuielilor autorităţilor administraţiei publice locale. Astfel, se alocă 170 de milioane de lei pentru cheltuieli de personal aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar, 14,7 milioane de lei pentru programul-pilot „Masa caldă“ şi 4,1 milioane lei pentru programul „Fructe în şcoli“. De asemenea, se redistribuie 101,5 milioane de lei pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului, 74,7 milioane de lei pentru centrele de asistenţă socială a persoanelor cu handicap, 392,3 milioane de lei pentru plata asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap, 6,9 milioane de lei pentru finanţarea drepturilor copiilor cu cerinţe educaţionale speciale şi 938,3 milioane de lei sume pentru echilibrarea bugetelor locale.

Subvenţii în agricultură

Şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale primeşte sume suplimentare la cea de-a doua rectificare bugetară din acest an - 1,09 miliarde de lei -  pentru plăţile finale aferente schemelor de plăţi directe pentru campania agricolă din 2016. De asemenea, Ministerul a redistribuit din bugetul propriu 85,7 milioane de lei pentru plata subvenţiilor în agricultură, precizează Finanţele.

Ministerului Energiei îi sunt alocate 222,4 milioane de lei, din care 200 de milioane de lei sunt pentru închiderea a două mine din Complexul Energetic Hunedoara. Ministerul Comunicaţiilor primeşte 75,5 milioane de lei, în principal pentru majorarea capitalului social al poştei Române. 

Suplimentări pentru pensiile militare

Ministerului Apărării Naţionale şi al Serviciului Român de Informaţii li se alocă la cea de-a doua rectificare bugetară 336,7 milioane de lei - pentru plata pensiilor militare recalculate, precum şi pentru restituirea diferenţelor dintre cuantumurile pensiilor cuvenite pentru luna decembrie 2010 şi cele stabilite în baza Legii nr. 119/2010.

Ministerul Muncii primeşte 142,4 milioane de lei pentru plata integrală a drepturilor de asistenţă socială (indemnizaţii pentru creştere copil, ajutoare sociale, alocaţii de stat pentru copii, indemnizaţii pentru persoanele cu handicap).

Ministerului Afacerilor Externe îi sunt distribuite 66,8 milioane de lei, în principal pentru plata contribuţiilor şi cotizaţiilor la organismele internaţionale la care instituţia este parte.

Ministerele cu „economii“

Necheltuirea sumelor alocate în special pentru proiectele cu finanţare din fonduri europene este catalogată de Ministerul Finanţelor drept „economie“. „Sumele reduse provin din economiile ministerelor rezultate din analiza plăţilor efectuate pe primele 10 luni“, arată Ministerul Finanţelor. 

Astfel, pentru Ministerul Economiei, Finanţele arată că au fost identificate „economii“ la proiectele cu finanţare din fonduri europene nerambursabile şi programele de stimulare a întreprinderilor mici şi mijlocii. Adică Ministerul Economiei nu a putut cheltui aceşti bani pentru proiecte cu finanţare gratuită de la Uniunea Europeană şi pentru IMM. De asemenea, „economii“ de 49,6 milioane de lei s-au realizat la Ministerul Mediului, la proiecte cu finanţare din fonduri europene, şi de 254 de milioane de lei, la Ministerul Transporturilor, în principal la investiţii ale agenţilor economici, cheltuieli neeligibile ISPA şi reparaţii curente la infrastructura feroviară publică. „În schimb, au fost asigurate sumele necesare pentru decontarea facilităţilor şi gratuităţilor de transport de care beneficiază anumite categorii sociale şi pentru majorarea capitalului social la Metrorex“, precizează Ministerul Finanţelor. 

Sume se vor mai tăia de la Ministerul Finanţelor (1,18 miliarde de lei), sume provenite din dobânzi şi din contribuţia României la bugetul UE, dar şi din economii la cheltuieli de personal, despăgubiri civile şi cheltuieli de capital, de la Ministerul Apărării (359,8 milioane de lei), bani care nu mai pot fi utilizaţi până la finele anului pentru cheltuieli cu bunurile şi serviciile şi cheltuieli de capital, şi de la Ministerul Justiţiei (33,6 milioane de lei).