Fiscul a luat la puricat averile a peste 300 de oameni de afaceri, politicieni, sportivi şi vedete

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a transmis către 300 de persoane notificări prin care le anunţă că veniturile obţinute în perioada 2011-2013 le sunt verificate de către inspectori, pentru a lămuri anumite neconcordanţe cu sumele declarate statului spre impozitare, scrie Profit.ro. Pe lista celor vizaţi se înscriu politicieni, sportivi, cântăreţi de muzică populară, vedete din show-business şi redutabili oameni de afaceri.

Acţiunea de verificare a persoanelor fizice cu grad ridicat de risc fiscal a fost demarată anul trecut, în mandatul preşedintelui Gelu Diaconu, atunci când Fiscul anunţa că verifică 313 persoane cu venituri mari.

Profit.ro a decis să nu divulge numele persoanelor aflate în listă întrucât nu a dorit să inducă suspiciuni cu privire la persoanele verificate şi să le afecteze astfel afacerile, având în vedere stadiul în care se află verificările ANAF. 

Sursa citată invocă situaţia unuia dintre cei aflaţi în listă, „un pugilist care a adus faimă României“, pe care Fiscul l-a solicitat să explice de unde provine o anumită diferenţă între venitul obţinut şi cel declarat, verificările neconducând la vreo decizie de impunere a unor sume de plată, astfel că sportivul nu se va face vinovat de nimic.

Pe lista celor care au fost notificaţi de ANAF se află, potrivit Profit.ro, „unul dintre cei mai importanţi boxeri ai României, două vedete, dintre care una cu un onorariu extrem de ridicat, prezente în numeroase show-uri TV, doi interpreţi de muzică populară din judeţul Mehedinţi, respectiv din judeţul Cluj, soţia unui cântăreţ de manele din Ilfov, pe numele căreia respectiva persoană şi-a trecut mare parte din avere, precum şi impresarul unora dintre cele mai cunoscute vedete“. Toţi deţin mai multe imobile, terenuri, maşini de lux şi depozite bancare în euro şi lei.

În ceea ce priveşte oamenii de afaceri, Profit.ro indică „deţinătorul unui mare centru comercial din Cluj-Napoca, trei oameni de afaceri din sud-estul ţării implicaţi în producţia alcoolului, trei hotelieri din Călăraşi, Braşov şi Târgu Mureş, ca şi proprietarii unor reţele importante de clinici medicale şi farmacii“.

„Au mai fost incluşi pe listă fondatorul unui lanţ vechi şi foarte cunoscut de restaurante, dar şi un trader privat de top din energie, precum şi un om de afaceri din industria aurului“, mai scrie sursa citată, care menţionează şi că „într-un judeţ din nordul ţării, Fiscul verifică veniturile unui mare dezvoltator imobiliar, cu o avere de zeci de milioane de euro“.

De asemenea, inspectorii Fiscului îi verifică şi pe copiii unor oameni de afaceri de succes din domeniul industriei de alcool, pieţei alimentare, medicale sau ai unor foşti demnitari, unii dintre aceşti oameni de afaceri fiind condamnaţi pentru fapte de corupţie. Un întreprinzător care şi-a asumat finanţarea unei echipe de fotbal din liga a 3-a este la rândul său verificat de Fisc.

Notificări au mai primit, tot strict ca persoană fizică, şi „oameni de afaceri care au investit în parcuri solare sau marmură şi granit în Braşov, în materiale de construcţie din lemn în Harghita, în produse lactate în Argeş, în electricitate în Baia Mare, în energie eoliană în Constanţa, în operaţiuni piscicole în Tulcea, în produse din carne în Bacău, în operaţiuni de construcţii în Suceava“.

Lista include, potrivit Profit.ro, şi nume de politicieni. Sunt verificaţi „un fost prim-vicepreşedinte al unei organizaţii locale PDL, un fost consilier local şi vicepreşedinte de organizaţie locală a PNL, un consilier local din Constanţa şi un altul din Urziceni, un consul onorific al României în Africa, dar şi rudele unui fost şef de agenţie guvernamentală, agenţie care a declanşat mari scandaluri pe scena politică“.

În luna august a anului trecut, „Adevărul“ anunţa, citând surse din ANAF, că Andreea Marin şi Ştefan Bănică Jr. se numără printre cei 7.879 de contribuabili pentru care Fiscul a propus verificarea fiscală amănunţită, în cadrul „Programului de asigurare a conformării fiscale a persoanelor fizice cu risc fiscal“. Acest program presupune verificarea la sânge a românilor care afişează averi semnificative, dar care nu sunt justificate de veniturile declarate.

Tot atunci, Andreea Marin scria pe Facbebook că nu este nimic anormal să primească un control la un moment dat, că această procedură ar trebui privită ca normalitate şi că „nu ai de ce să te temi dacă eşti un om corect, iar din veniturile de pe urma muncii tale îţi plăteşti datoriile către stat“.

De asemenea, pe lista celor 313 persoane vizate de controalele ANAF se mai înscriu cântăreţul de manele Nicolae Guţă şi managerul Dan Bursuc.   

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a demarat în luna august a anului tecut „Programul de asigurare a conformării fiscale a persoanelor fizice cu risc fiscal“ (PFRF), ceea ce presupune verificarea la sânge a românilor care afişează averi semnificative, dar care nu sunt justificate de veniturile declarate.

În cadrul programului sunt vizate persoanele fizice cu avere afişată semnificativă  - imobile, autoturisme de lux, alte bunuri de mare valoare, creanţe din creditări acordate companiilor şi/sau persoanelor fizice, depuneri semnificative în conturi bancare din România sau din străinătate, cheltuieli personale ridicate - nejustificată de veniturile declarate, se arată într-un comunicat al ANAF. 

Programul are în vedere verificarea veniturilor şi a declarării acestora începând cu anul 2011, întrucât doar pentru acestea se poate aplica atât regula de impozitare a veniturilor a căror sursă nu a fost identificată, cât şi procedura de verificare, conform normelor stabilite de legiuitor. 

  Procesul de selectie a persoanelor fizice cu venituri mari care prezinta risc fiscal by Alina Vasile

Cum se face verificarea situaţiei fiscale personale

Potrivit ANAF, verificarea situaţiei fiscale personale a persoanelor fizice presupune parcurgerea unei serii de etape:

- analiza de risc fiscal;

- selectarea persoanelor care vor fi supuse verificărilor fiscale prealabile documentare;

- verificarea prealabilă documentară efectuată asupra persoanelor selectate – se desfăşoară la sediul organului fiscal, fără notificarea contribuabilului, pe baza informaţiilor şi documentelor deţinute sau obţinute de administraţia fiscală;

- verificarea fiscală a persoanelor pentru care  verificarea fiscală prealabilă documentară a constatat existenţa diferenţei semnificative, în sensul legii, între veniturile estimate pe baza situaţiei fiscale personale şi veniturile declarate administraţiei fiscale – se desfăşoară împreună cu contribuabilului şi cu colaborarea acestuia.

1. Analiza de risc constă în următoarele activităţi:

    a) definirea caracteristicilor grupului persoanelor fizice cu potenţial risc de nedeclarare;

    b) stabilirea surselor de date specifice acestui grup;

    c) culegerea şi formalizarea informaţiilor;

    d) elaborarea indicatorilor de risc specifici grupului;

    e) stabilirea riscului minim acceptat de administraţia fiscală;

    f) procesarea şi elaborarea listei persoanelor care depăşesc riscul minim;

    g) propuneri pentru efectuarea verificării fiscale prealabile documentare

Riscurile de nedeclarare se ierarhizează în ordinea descrescătoare a acestora, cu respectarea condiţiei riscului minim acceptat de administraţia fiscală ca fiind o diferenţă mai mare de 10%, dar nu mai puţin de 50.000 lei între veniturile estimate calculate în baza situaţiei fiscale personale şi veniturile declarate de contribuabili sau de plătitorii de venit.

Finalitatea analizei constă în procesarea şi elaborarea listei persoanelor fizice care depăşesc riscul minim acceptat de administraţia fiscală şi elaborarea propunerilor pentru efectuarea verificării fiscale prealabile documentare.

Selectarea persoanelor fizice ce urmează a fi supuse verificării fiscale prealabile documentare se face din lista persoanelor care depăşesc riscul minim acceptat de administraţia fiscală, în funcţie de nivelul riscului şi de capacitatea de efectuare a verificărilor fiscale prealabile documentare. 

2. Verificarea fiscală prealabilă documentară

Aceasta reprezintă ansamblul activităţilor desfăşurate de organele fiscale având ca obiect examinarea totalităţii drepturilor şi a obligaţiilor de natură patrimonială, a fluxurilor de trezorerie şi a oricăror altor elemente relevante pentru stabilirea situaţiei fiscale reale a persoanei fizice verificate, desfăşurate la sediul organului fiscal, fără notificarea contribuabilului, pe baza informaţiilor deţinute sau obţinute de administraţia fiscală.

În acest sens se realizează următoarele activităţi:

a) solicitarea, in condiţiile legii,  de informaţii de la autorităţi si instituţii publice;

b) analiza informaţiilor şi documentelor primite referitoare la situaţia fiscală a persoanei fizice verificate;

c) confruntarea informaţiilor obţinute cu cele din declaraţiile fiscale depuse, conform legii, de persoana verificată sau, după caz, de plătitorii de venit ori terţe persoane.

Astfel, se solicită informaţii referitoare la persoanele fizice supuse verificării fiscale de la instituţii cum sunt băncile, A.N.C.P.I., notarii publici, direcţiile de impozite şi taxe locale, Direcţia înmatriculări vehicule din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Registrul naval, Registrul aeronautic precum şi de la persoanele fizice şi juridice ce au avut raporturi economice sau juridice cu persoana verificată. 

De exemplu :

- de la instituţiile bancare se vor obţine toate extrasele de cont bancar referitoare la perioada verificata, 

- de la Autoritatea Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară se vor obţine toate proprietăţile imobiliare pe care aceştia le deţin pe întreg teritoriul ţării,

- de la notari publici se vor obţine contractele încheiate de persoana verificată şi autentificate în perioada supusă controlului, având drept obiect bunuri, valori sau tranzacţii,

- de la direcţiile de impozite şi taxe locale se vor obţine informaţiile privind bunuri mobile şi imobile deţinute, precum şi cheltuielile realizate de persoanele verificate cu impozitele locale plătite, 

- de la Direcţia înmatriculări vehicule din cadrul Ministerului Afacerilor Interne se vor obţine datele privind autoturismele înmatriculate de persoanele verificate in perioada supusă controlului,

- de la registrul aeronautic si registrul naval se vor obţine toate înmatriculările de nave si aeronave. 

- de la persoanele ce au avut raporturi economice sau juridice cu persoana verificată (în principal, societăţi comerciale) se vor obţine informaţii privind natura acestor raporturi, contractele încheiate, obiectul acestora, tranzacţiile desfăşurate, valorile aferente tranzacţiilor etc..

Prin verificarea fiscală prealabilă documentară (VFPD) se estimează astfel nivelul veniturilor realizate de persoana fizică verificată, care se compară cu veniturile din declaraţiile fiscale şi se stabileşte dacă verificarea fiscală continuă sau încetează.

Dacă între venitul estimat în VFPD şi venitul declarat este o diferenţă semnificativă, verificarea continuă şi se emite persoanei în cauză avizul de verificare.

Rezultatele verificării fiscale prealabile documentare se consemnează într-un raport  de verificare fiscală prealabilă documentară care conţine toate constatările reţinute de organul fiscal pe perioada desfăşurării verificării precum şi propunerea de a continua verificarea sau de a înceta procedură de verificare.

3. Verificarea fiscală. 

În cazul în care rezultatul verificării fiscale prealabile documentare reprezintă o diferenţă semnificativă între veniturile realizate de persoana fizică, calculate în baza situaţiei fiscale personale, şi veniturile declarate de aceasta sau de plătitorii de venit, organul fiscal comunică avizul de verificare persoanei fizice care a făcut obiectul verificării fiscale prealabile documentare.

În cadrul verificării fiscale se continuă procedura demarată în etapa anterioară, verificarea realizându-se cu colaborarea persoanei fizice verificate, şi se urmăreşte stabilirea bazei impozabile pentru impozitul pe venit, procedura finalizându-se cu emiterea deciziei de impunere sau, după caz, de încetare a verificării.

Avizul de verificare este însoţit de un extras din raportul de verificare fiscală precum şi de Carta drepturilor şi obligaţiilor persoanei fizice supuse verificării fiscale aprobată prin OMFP 544/2012.

Odată cu comunicarea avizului se solicită persoanei verificate depunerea declaraţiei de patrimoniu şi venituri aprobată prin OMFP nr. 1504/2013.

Urmare primirii acestui aviz, persoana verificată are la dispoziţie 60 de zile pentru a prezenta organelor de verificare documente justificative sau alte clarificări relevante pentru situaţia sa fiscală. Perioada poate fi prelungită cu 30 de zile, o singură dată, la solicitarea scrisă şi temeinic justificată a persoanei fizice, cu acordul organului fiscal. Prin clarificări relevante se înţelege prezentarea de explicaţii în legătură cu conţinutul unor documente justificative sau în legătură cu unele situaţii de fapt. 

În acelaşi termen persoana fizică verificată trebuie să depună şi declaraţia de patrimoniu şi venituri. Nerespectarea obligaţiei de depunere a declaraţiei constituie potrivit Codului de procedură fiscală contravenţie şi se sancţionează cu amenda de la 10.000 la 50.000 lei.

Persoana fizică supusă verificării situaţiei fiscale personale poate solicita o singură dată, în scris, amânarea datei începerii verificării, pentru motive justificate. În solicitare persoana fizică prezintă motivele pentru care solicită amânarea şi, după caz, documentele justificative în susţinerea acestora. Cererea de amânare se soluţionează în termen de maximum 5 zile de la data înregistrării acesteia. În situaţia în care organul fiscal a aprobat amânarea datei de începere a verificării fiscale, comunică persoanei fizice data la care a fost reprogramată acţiunea de verificare fiscală.

Locul desfăşurării verificării fiscale este sediul organului fiscal (sediul DVF sau al serviciilor regionale de verificări fiscale). La cererea persoanei fizice verificate, verificarea fiscală se poate desfăşura şi la:

    a) domiciliul său, dacă persoana verificată este în imposibilitate fizică de a se deplasa;

    b) domiciliul/sediul persoanei care îi acordă asistenţă de specialitate sau juridică, dacă domiciliul acestei persoane reprezintă şi sediul său profesional.

 Solicitarea scrisă a persoanei fizice pentru desfăşurarea verificării la domiciliul său sau la domiciliul/sediul persoanei care îi acordă asistenţă se depune la organul fiscal înainte de data începerii verificării fiscale înscrisă în avizul de verificare. Cererea se soluţionează în termen de 5 zile de la înregistrare.

Pentru efectuarea verificării la domiciliul persoanei fizice sau la domiciliul/sediul persoanei care îi acordă asistenţă de specialitate ori juridică trebuie ca spaţiul pus la dispoziţia organului fiscal să fie adecvat pentru efectuarea verificărilor.

Prin spaţiu adecvat desfăşurării verificărilor se înţelege asigurarea unui spaţiu, în limita posibilităţii persoanei fizice, care să permită desfăşurarea activităţilor legate de controlul documentelor şi elaborarea actului de control.

Durata efectuării verificării fiscale este de maximum 6 luni, respectiv 12 luni în cazul în care sunt necesare informaţii din străinătate.

Acţiunea de verificare poate fi suspendată când este îndeplinită una dintre următoarele condiţii şi numai dacă neîndeplinirea acesteia împiedică finalizarea verificării fiscale:

    a) pentru efectuarea unei expertize conform Codului de procedură fiscală;

    b) pentru efectuarea de cercetări în vederea identificării persoanei fizice sau a stabilirii realităţii unor tranzacţii;

    c) la solicitarea scrisă a persoanei fizice ca urmare a apariţiei unei situaţii obiective, confirmată de organul fiscal desemnat pentru efectuarea verificării, care conduce la imposibilitatea continuării verificării. Pe parcursul unei verificări, persoana fizică poate solicita suspendarea acesteia doar o singură dată;

    d) pentru solicitarea unor informaţii suplimentare de la terţe persoane sau de la autorităţile fiscale similare din alte state membre ale Uniunii Europene ori din state cu care România are încheiate convenţii internaţionale pentru schimburi de informaţii în scopuri fiscale;

    e) la propunerea structurii care coordonează activitatea de verificare fiscală a persoanelor fizice, pentru valorificarea unor informaţii rezultate din alte verificări, primite de la alte autorităţi sau instituţii publice ori de la terţi.

Data de la care se suspendă acţiunea de verificare este comunicată persoanei fizice prin decizie de suspendare. Decizia de suspendare este act administrativ fiscal şi poate fi contestată în condiţiile Codului de procedură fiscală.

După încetarea condiţiilor care au generat suspendarea, verificarea fiscală va fi reluată, data acesteia fiind comunicată în scris persoanei fizice.

În cadrul verificării fiscale  inspectorii fiscali solicită, în condiţiile legii,  informaţii, clarificări, explicaţii, documente şi alte asemenea mijloace de probă de la persoana fizică verificată şi/sau de la persoane cu care aceasta a avut ori are raporturi economice sau juridice, discută constatările cu persoana fizică verificată şi/sau cu împuterniciţii acesteia şi ajustează, dacă este cazul, baza impozabilă, prin utilizarea metodelor indirecte de control. 

Metoda sursei şi cheltuirii fondului (MSCF) constă în compararea utilizărilor de fonduri cu sursele fondurilor şi  veniturile declarate în perioada supusă verificării.

Alegerea MSCF ca metodă de stabilire a bazei impozabile ajustate poate fi determinată de anumite indicii: achiziţii de imobile, alte active, creşterea soldului conturilor bancare, cheltuieli personale semnificative. Prin compararea utilizărilor de fonduri cu sursele acestora se determină eventualele venituri a căror sursă nu a fost identificată.

Metoda patrimoniului constă în determinarea venitului impozabil pe baza creşterii valorii patrimoniului net al persoanei fizice pe parcursul unui an fiscal. Creşterea sau descreşterea valorii patrimoniului net se compară cu veniturile declarate în scopul determinării veniturilor neraportate sau al celor a căror sursă nu a fost identificată. 

Metoda fluxurilor de trezorerie constă în analiza depunerilor în conturile bancare şi financiare şi a fluxurilor de numerar pentru a stabili mişcările de disponibilităţi băneşti şi asocierea acestora cu sursele de venit şi determinarea eventualelor venituri a căror sursă nu a fost identificată.

Rezultatul verificării se consemnează într-un raport scris, în care se vor prezenta constatările din punct de vedere faptic şi legal.

Raportul va sta la baza emiterii deciziei de impunere sau, după caz, a unei decizii de încetare a procedurii de verificare, în cazul în care nu se ajustează baza impozabilă.

La raportul privind rezultatele verificării se anexează documentele care au stat la baza constatărilor, documentele întâlnirilor şi orice alte acte care au legătură cu constatările efectuate în cauză. Documentele prezentate de persoana fizică verificată se predau organului fiscal, sub semnătură.

Dacă până la expirarea termenului de 60 de zile contribuabilul supus verificării nu prezintă documentele şi clarificările necesare, se întocmeşte un raport de verificare şi se  emite decizia de impunere pe baza constatărilor din etapa de verificare fiscală prealabilă documentară. 

Orice venituri constatate de organele fiscale, a căror sursă nu a fost identificată, se impun cu cota de 16%, conform art. 791 din Codul fiscal. Prin decizia de impunere se calculează şi obligaţiile fiscale accesorii (penalităţi, dobânzi).

Atât regula de impozitare a veniturilor a căror sursă nu a fost identificată, cât şi procedura de verificare descrisă mai sus se aplică pentru veniturile obţinute începând cu anul 2011, conform normelor emise de legiuitor. În cazul constatării de indicii care ar putea întruni elementele constitutive ale unei infracţiuni se sesizează organele de urmărire penală competente.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite