Fonduri nerambursabile de aproape 45 de milioane de lei pentru apicultorii români

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Fondurile pot fi accesate de apicultori pentru pentru achiziţionarea de medicamente, de mătci, roiuri pe faguri şi/sau familii de albine, achiziţionarea de stupi în vederea reformării stupilor uzaţi şi pentru decontarea analizelor fizico-chimice care atestă calitatea mierii FOTO Adevărul
Fondurile pot fi accesate de apicultori pentru pentru achiziţionarea de medicamente, de mătci, roiuri pe faguri şi/sau familii de albine, achiziţionarea de stupi în vederea reformării stupilor uzaţi şi pentru decontarea analizelor fizico-chimice care atestă calitatea mierii FOTO Adevărul

Apicultorii români vor beneficia în următorii trei ani de un sprijin financiar de 44,5 milioane de lei, aceste fonduri fiind alocate din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), conform Programului Naţional Apicol (PNA) elaborat de România pentru perioada 2014 - 2016 şi aprobat de Guvern la finele anului trecut.

„Valoarea sprijinului financiar de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, alocat pentru PNA 2014 - 2016, este de 44.545.756,82 lei, din care pentru anul 2014, 14.852.830,10 lei, pentru 2015 - 14.855.585,69 lei, iar pentru 2016 - 14.837.341,02 lei. Comisia Europeană participă la finanţarea acţiunilor din Programul apicol cu 50% din cheltuielile efectuate de România pentru fiecare acţiune accesată, excluzând TVA“, potrivit actului normative, citat de Agerpres.

Pentru ce se acordă finanţarea

Sprijinul financiar alocat atât din bugetul de stat, cât şi din bugetul UE prin Programul Naţional Apicol pentru perioada 2014 - 2016 se distribuie pentru cinci măsuri, respectiv pentru realizarea sistemului informatic în vederea identificării stupilor, pentru achiziţionarea de medicamente, pentru achiziţionarea de mătci, roiuri pe faguri şi/sau familii de albine, achiziţionarea de stupi în vederea reformării stupilor uzaţi în urma deplasării acestora în pastoral şi decontarea analizelor fizico-chimice care atestă calitatea mierii.

Cine poate accesa fondurile

Beneficiarii PNA 2014-2016 sunt apicultori, persoane fizice şi juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/ 2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările şi completările ulterioare, organizate în asociaţii de crescători de albine, federaţii, uniuni apicole, cooperative agricole sau grupuri de producători recunoscute, conform legislaţiei în vigoare.

Potrivit Ministerului Agriculturii, sistemul informatic va avea ca scop evidenţa numărului de apicultori şi a numărului de familii de albine, pe judeţ, total ţară şi forme asociative prin îmbunătăţirea substanţială a Sistemului unitar de identificare a stupinelor şi stupilor.

Termenul-limită de depunere a cererii şi a documentelor care o însoţesc pentru acţiunile prevăzute în PNA este 1 august a fiecărui an. 

În 2013, mai mult de 7.000 de apicultori au beneficiat de Programul Naţional Apicol, plafonul alocat pentru 2013 fiind de aproape şapte milioane euro, din care 3,4 milioane de euro au fost alocaţi de CE. Cei 7.076 de apicultori beneficiari ai sprijinului financiar în 2013 deţin un număr aproximativ de 550.000 de familii de albine şi sunt organizaţi în 147 de forme asociative, la nivel naţional.

Câtă miere se produce în România

România produce anual, în medie, 20.000 - 22.000 de tone de miere, clasându-se pe locul patru în Europa, anul trecut producţia fiind estimată la circa 17.000 de tone. România deţine, în prezent, 1,47 milioane de familii de albine şi are în jur de 40.000 de apicultori la nivel naţional, peste 60% dintre aceştea fiind membri ai Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România.

Câtă miere consumă românii

Consumul de miere autohton se cifrează, în medie, la 500 de grame pe locuitor/an, mult sub media ţărilor UE, unde se consumă între 1,5 kilograme (Olanda şi Belgia) şi chiar două kilograme în Germania.


Mai puteţi citi: 

BILANŢ Uniunea Europeană ne dă, dar nu ne bagă în traistă: România a atras fonduri europene de doar 5,7 miliarde de euro în perioada 2007-2013. România a absorbit, în perioada 2007-2013, aproximativ 5,7 miliarde de euro din fondurile structurale şi de coeziune, nereuşind să termine niciuna dintre autostrăzile finanţate cu bani europeni, în timp ce Polonia a primit circa 6 miliarde de euro doar pentru autostrăzi.

Rata de absorbţie a fondurilor europene a crescut la 33,47% în 2013. Rata de absorbţie curentă a fondurilor structurale şi de coeziune a ajuns la 33,47% la data de 30 decembrie, în timp ce rata reală de absorbţie, adică valoarea sumelor rambursate de Comisia Europeană României, 26,5%, potrivit unui comunicat emis marţi de Ministerul Fondurilor Europene.

Cum explică oficialii mutarea Ministerului Fondurilor Europene într-un nou sediu închiriat cu 1 milion de euro. Ministerul Fondurilor Europene a explicat într-un comunicat de presă că mutarea într-un nou sediu, pentru care vor plăti anual aproape un milion de euro, este necesară pe motiv că spaţiul oferit în prezent de Ministerul Finanţelor nu permite o bună funcţionare, zonele securizate şi sălile de şedinţă fiind prea puţine şi prea mici.

Miniştrii Fondurilor Europene şi Muncii propun extinderea perioadei de implementare a proiectelor pe POS DRU. Perioada de implementare a proiectelor din cadrul POS DRU cu valoare mare ar putea fi extinsă cu opt luni, iar pentru cele de până în 500.000 de lei cu patru luni, potrivit unui proiect de Ordin comun al miniştrilor Fondurilor Europene şi Muncii.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite