Bani

articolul anterior articolul urmator

Impozitarea veniturilor Bisericii, luată în calcul după taxarea şpăgii la doctor

29
22 Aug 2015 14:15:20
Autor: Daniel Ionascu
Impozitarea veniturilor Bisericii va începe cu taxarea sumelor provenite din lumânări şi produse bisericeşti. Statul nu se atinge, însă, de alte surse de venit ale Patriarhiei sau preoţilor. FOTO 123RF
Impozitarea veniturilor Bisericii va începe cu taxarea sumelor provenite din lumânări şi produse bisericeşti. Statul nu se atinge, însă, de alte surse de venit ale Patriarhiei sau preoţilor. FOTO 123RF

Impozitarea veniturilor Bisericii este luată în calcul de către autorităţi, în condiţiile în care premierul Victor Ponta a anunţat deja scoaterea la lumină a sumelor primite informal de către medici de la pacienţi, operaţiune care presupune taxarea cu 16% a acestor venituri.

Întrebat despre posibilitatea taxării veniturilor Bisericii, Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, a declarat ieri că o astfel de discuţie va avea loc la finalul anului, când se va realiza bugetul pe anul 2016. „Asta este o discuţie pe care o vom avea eventual la final de an, când facem bugetul pe 2016, dar nu se va discuta acum“, a declarat Teodorovici, la finalul discuţiilor despre Codul Fiscal, potrivit Gândul.info.
 
Impozitarea veniturilor Bisericii revine în discuţiile din spaţiul public în condiţiile în care premierul Victor Ponta a anunţat recent legalizarea „şpăgii“ luate de personalul medical.
 
Angajaţii din Sănătate au reclamat acest fapt, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis în decembrie 2014 că medicii angajaţi la stat sunt funcţionari publici, astfel că li se aplică legea penală în acest sens. Acest lucru înseamnă că legile destinate luptei anticorupţie li se aplică şi lor, astfel că luarea de mită este interzisă. Mai exact, medicillor li se interzice dreptul de a primi sume de bani sub orice formă pe actuala reglementare.
 
Ponta a anunţat zilele trecute că este de acord cu legalizarea plăţilor primite de doctori, dar cu trei condiţii: serviciile să nu fie condiţionate de plăţi, acestea să se facă la sfârşitul tratamentului şi tranzacţia să fie fiscalizată. Acest lucru înseamnă că medicii sunt obligaţi să dea bon, ceea ce înseamnă plata a 16% din banii primiţi.
 
Numai că acest anunţ a ridicat problema taxării şi în cazul celorlalte plăţi informale, de la mita primită de poliţişti pentru a nu amenda un şofer la paraîndărătul primit de funcţionarii publici pentru a acorda contracte de la buget sau sumele primite de preoţi.
 
O dezbatere asemănătoare a mai avut loc şi în primăvara acestui an, în contextul impozitării bacşişului. Ulterior, Guvernul a renunţat la măsură după doar o săptămână de la aplicare.
 

Impozitarea veniturilor Bisericii. Cum s-ar aplica

Potrivit unor surse guvernamentale citate de Gândul, s-ar putea ajunge la o măsură de impozitare a veniturilor mici ale Bisericii, precum cele obţinute prin vânzarea de lumânări sau produse bisericeşti. Nu ar fi vorba, însă, şi de celelalte venituri ale Bisericii.
 

Impozitarea veniturilor Bisericii. Ce rezultate financiare a raportat BOR

Patriarhia Română şi eparhiile sale au declarat anul trecut la Ministerul de Finanţe profituri totale de aproape 7,5 milioane de euro, bani înregistraţi în contabilitate ca excedent, pentru că structurile Bisericii Ortodoxe Române sunt entităţi juridice fără scop patrimonial, mai scrie Gândul.info.
 
Astfel, Arhiepiscopia Bucureştilor a obţinut un profit de 1,67 milioane euro în 2014, fiind urmată de Mitropolia Moldovei, Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor şi de Arhiepiscopia Timişoarei. Doar două sunt eparhiile care au ieşit pe minus anul trecut: la Craiova s-a raportat o gaură de peste 2,3 milioane de euro, iar la Episcopia Severinului şi Strehaiei pierderea a fost de peste 75.000 euro. Nu toate eparhiile BOR şi-au depus bilanţurile contabile la Ministerul Finanţelor.
 
BOR mai are şi alte activităţi economice, precum agenţia de pelerinaje Basilica Travel din care obţine bani frumoşi. În 2014, agenţia a avut un profit de 114.0000 euro, bani destinaţi susţinerii activităţii radioului, televiziunii şi ziarului pe care le deţine.
 

Impozitarea veniturilor Bisericii. Politica şi religia

Nu este prima dată când impozitarea veniturilor Bisericii este readusă în actualitate, aceasta fiind cerută doar de o parte a societăţii civile. 
 
Politicienii s-au ferit constant de impozitarea veniturilor Bisericii, în condiţiile în care foarte mulţi preoţi îndemnau în anii trecuţi, inclusiv la alegerile prezidenţiale din 2014, să voteze cu unul sau altul dintre candidaţi.
 
Concomitent, Patriarhia a primit constant sume de la bugetul de stat sau terenuri cu titlu gratuit din partea autorităţilor. Spre exemplu, la finele lunii iulie, Secretariatul de Stat pentru Culte primea 67 de milioane de lei la rectificarea bugetară, din care 25 de milioane de lei pentru Catedrala Mântuirii Neamului. Părintele Nicolae Crîngaşu, consilier patriarhal, coordonator la sectorul monumente şi construcţii bisericeşti, declara în luna iunie că valoarea totală a costurilor până în faza de construcţie „la roşu“ (adică fără finisaje şi picturi – n.r.) ar fi sub 100 de milioane de euro, din care 45 de milioane s-au cheltuit deja, şi ar mai fi nevoie de încă 45 de milioane. Construcţia este în acest moment gata în proporţie de 60%.
 
Asociaţia Secular-Umaniste din România (ASUR) a cerut în repetate rânduri oprirea finanţărilor de la buget, în condiţiile în care Patriarhia anunţa în urmă cu câţiva ani că lucrările la Catedrala Mântuirii Neamului nu se vor face cu bani publici. "În repetate rânduri, înaintea începerii construcţiei, reprezentanţi înalţi ai Bisericii ortodoxe Române (BOR) au susţinut că această construcţie se va realia din fonduri proprii, fără a împovora statul. În realitate, constatăm că sursa banilor o reprezintă bugetele publice, fie că este vorba de Guvern, de primării sau de consilii judeţene. Vă pun o întrebare: Dacă BOR are atât de mulţi adepţi, dacă BOR beneficiază de acel srijin popular, atunci de ce nu poate să se autofinanţeze? De ce nu poate sta pe propriile picioare?", se întreba atunci Toma Pătraşcu, preşedintele ASUR.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

29 Comentarii

Balaurul
22.08.2015, 14:38:47

vedeti ca prostodocsii astia sunt periculosi.Poate angajeaza securistul Daniel un hitman pentru Ponta

0 (8 voturi)
Utilizator Adevărul
22.08.2015, 16:54:57

Comentariu considerat abuziv.

Stan Toma
22.08.2015, 15:09:56

Case de marcat fiscale pentru toate incasarile indiferent de destinatia banilor si pedepsirea lipsei bonului fiscal cu cel putin pedeapsa pentru viol . Evaziunea fiscala sa fie asociata crimei si sa apartina de Politia Criminala .

+4 (10 voturi)
Toru Okada
22.08.2015, 16:27:00

" [...] Vă pun o întrebare: Dacă BOR are atât de mulţi adepţi, dacă BOR beneficiază de acel srijin popular, atunci de ce nu poate să se autofinanţeze? De ce nu poate sta pe propriile picioare?", se întreba atunci Toma Pătraşcu, preşedintele ASUR. Va propun un raspuns logic, care mi-ar placea sa ajunga la domnul Patrascu: Biserica are adepti numai persoane fizice, nu si juridice. Veniturile persoanelor fizice sunt incomparabil inferioare veniturilor persoanelor juridice. (Adica banii care circula intre persoane juridice sunt cu cateva ordine de marime mai multi decat cei care circula intre persoane fizice.) Prin urmare in momentul de fata finantarea Bisericii, facandu-se de la bugetul de stat, se face implicit si din impozitarea persoanelor juridice. Daca nu s-ar mai finanta de la bugetul de stat, veniturile persoanelor fizice ar fi insuficiente pentru a finanta Biserica.

-4 (10 voturi)
Stan Toma
22.08.2015, 16:44:42

Domnule Okada cam complicati lucrurile si exemplul dat de dumneavoastra este fals . Cultele la fef ca si alte societati comerciale trebuie sa se sustina singure nu sa beneficieze de ajutor de stat .

+2 (10 voturi)

Vezi toate comentariile (29)

Modifică Setările