Impozitele şi taxele ciupesc tot mai mult din bugetele de familie ale românilor

Ponderea impozitelor şi taxelor în totalul cheltuielilor efectuate de gospodăriile populaţiei a crescut de la 16,5% în vara lui 2012 la 17,2% în vara lui 2013, reiese din datele anchetelor asupra bugetelor de familie realizate de Institutul Naţional de Statistică.

Cheltuiala totală a unei gospodării a fost, în trimestrul al treilea din 2013, de 2.267 de lei lunar, ceea ce înseamnă că pentru impozite şi taxe a fost alocată suma de 390 de lei lunar. În aceeaşi perioadă din 2012, când cheltuiala totală a unei gospodării era de 2.214 lei lunar, pentru impozite şi taxe s-au alocat 365 de lei lunar.

Altfel spus, statul a „aspirat“ din veniturile familiilor cu 25 de lei pe lună mai mult în trimestrul III (iulie-septembrie) 2013 decât în aceeaşi perioadă din 2012.

Cheltuielile topesc 90% din venituri

Veniturile medii pe gospodărie au fost în trimestrul al treilea al anului trecut de 2.528 de lei pe lună, iar cheltuielile au însumat 2.267 de lei, aproape 90% din venituri, a anunţat miercuri Institutul Naţional de Statistică (INS).

"Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în trimestrul III 2013, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.528 de lei pe gospodărie şi 886 de lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.182 de lei lunar pe gospodărie (765 de lei pe persoană), iar veniturile în natură de 346 de lei lunar pe gospodărie (121 de lei pe persoană)", se arată într-un comunicat al INS.

Din ce obţin românii venituri

Salariile şi celelalte venituri asociate acestora au format cea mai importantă sursă de venituri (49,1% din veniturile totale ale gospodăriilor în trimestrul I 2013, respectiv 51,2% în trimestrul II şi 53,1% în trimestrul III 2013).

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (22,7%), veniturile din agricultură (4,2%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,9%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,7%). O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (13,7%), reprezentând în principal contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (12%).

La oraş se câştigă cu 38% mai mult decât la ţară

"Diferenţe de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat în funcţie de mediul de rezidenţă. Astfel, în trimestrul III 2013, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 38,7% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 13,7% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor. În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 65,2% din salarii, de 21,2% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 6,9% din total. În rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 35,2% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (24,8% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând 10,4% din veniturile totale ale gospodăriilor din mediul rural. O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor salariale (31,1%) şi celor din prestaţii sociale (25,3%)", notează INS.

Pe ce se duc banii

Cheltuielile totale ale populaţiei au fost în medie, în perioada analizată, de 2.267 de lei lunar pe gospodărie (794 de lei pe persoană) şi au reprezentat 89,7% din nivelul veniturilor totale.

Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare).

Cheltuielile pentru investiţii, destinate cumpărării sau construcţiei de locuinţe, cumpărării de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărării de acţiuni etc. deţin o pondere foarte redusă în cheltuielile totale, de doar 0,8%.

"Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul III 2013, în medie, 40,9% din consumul gospodăriilor", mai arată INS.

O componentă a consumului cu pondere relativ mare în cheltuieli este legată de locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei). În trimestrul III 2013, aceasta a reprezentat 19,5% din cheltuielile totale de consum. În cadrul cheltuielilor cu locuinţa cea mai mare pondere a deţinut-o cheltuielile necesare funcţionării şi încălzirii locuinţei (15,5%).

La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (1,1%) şi cele pentru educaţie (0,3%).