Iuliu Winkler, europarlamentar UDMR: „Absorbţia de fonduri europene a fost un eşec“
0
România riscă să piardă circa 7 miliarde de euro din sumele alocate de Uniunea Europeană pentru exerciţiul financiar 2007-2013, în condiţiile în care ţara noastră a absorbit, până la jumătatea acestui an, circa 57% din fondurile europene alocate în exerciţiul financiar trecut, a declarat luni, la Deva, parlamentarul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE).
"Domnul ministru al Finanţelor, fost ministru al Fondurilor Europene, încă mai vorbeşte, pe la seminarii, de o absorbţie de 80%.
Actualul ministru al Fondurilor Europene este deja mai realist şi vorbeşte de un obiectiv care ar fi de 70%.
Acum un an, în octombrie 2014, spuneam că vom avea, în cel mai fericit caz, un grad de absorbţie de 60% din cele 19,8 miliarde de euro, exceptând fondurile pentru agricultură, şi mai spuneam că îmi doresc să greşesc.
Deci pentru 2007-2013, România a avut 19,8 miliarde de euro, 60% însemnând o pierdere de 40%, adică între 6 şi 7 miliarde de euro“, a afirmat Iuliu Winkler, citat de Agerpres.
El a menţionat că o situaţie clară a sumelor consumate de România va fi cunoscută anul viitor, în luna aprilie.
Suntem pe ultimul loc în UE
Potrivit oficialului, gradul de absorbţie a fondurilor europene în anul 2012 a fost de 6,46%, în 2013 acesta a crescut la 32,24%, iar în 2014 a ajuns la 51,81%.
Pentru prima jumătate a anului 2015, gradul de absorbţie a fost de 56,99%, ceea ce arată, în opinia parlamentarului european, că este "un an în care s-a stagnat".
Winkler a mai spus că România a ajuns pe ultimul loc în clasamentul celor 28 de state membre în privinţa absorbţiei fondurilor europene, în condiţiile în care Bulgaria, penultima clasată, a reuşit să folosească 77% din totalul fondurilor nerambursabile alocate.
'Avem ultimul loc pe podium, de necontestat, şi nimeni nu ne ameninţă această poziţie. Putem vorbi de eşecul României. Este o dezamăgire", a declarat europarlamentarul.
Cauzele eşecului
În ceea ce priveşte cauzele care au dus la această situaţie, Iuliu Winkler a menţionat că acestea ţin de cadrul legal privind achiziţiile publice, apoi slaba capacitate administrativă şi tehnică de implementare a proiectelor, precum şi birocraţia şi corupţia.
El a arătat că noile directive europene referitoare la achiziţiile publice nu mai impun preţul minim ca hotărâtor în câştigarea unei licitaţii publice, fiind introdus acum ca obligatoriu criteriul raportului preţ/calitate sau "costul pe ciclul de viaţă".
'Adică un constructor care oferă o şosea asfaltată cu garanţie de 10 ani şi la preţul X este altceva decât o şosea asfaltată cu garanţie de 2 ani şi preţ mult mai scăzut. Zece ani de garanţie înseamnă intervenţia constructorului pe acea şosea cu bani din contract şi nu cu bani suplimentari", a explicat parlamentarul european, adăugând că acest sistem este aplicabil în cazul achiziţionării oricărui produs tehnic.
El a mai arătat că noile directive au fost aprobate din aprilie 2014 şi că toate statele membre sunt obligate să transpună această legislaţie în practică până în aprilie 2016.
În ceea ce priveşte administraţia publică şi firmele care implementează partea tehnică a unui proiect, europarlamentarul a apreciat că există o criză acută de specialişti care să fie capabili să realizeze şi să pună în practică proiecte viabile.
Referindu-se la corupţie, deputatul european a arătat că acest element se regăseşte în raportul SRI, care arată că 'absorbţia fondurilor europene este o vulnerabilitate a statului român".
Se încarcă comentariile...
