Bani

articolul anterior articolul urmator

Macroeconomia utilizării fondurilor europene: unele clarificări

5
23 Nov 2020 11:47:57
Daniel Dăianu

La conferinţa organizată recent de Consiliul Fiscal şi Facultatea de economie şi afaceri a Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi având tema ‘’Bugete publice în vremuri de pandemie” s-a vorbit adesea despre fondurile europene. Dar se impune lămurirea unui aspect esenţial legat de macroeconomia utilizării banilor europeni.

Nu arareori se afirmă că aceste resurse nu schimbă soarta unui deficit bugetar întrucât ele apar pe ambele laturi ale unui buget –atat la venituri cât şi la cheltuieli.  Merită să stărui pe această temă întrucât afirmaţia este numai parţial cu temei. Problematica utilizării fondurilor europene nu numai că trebuie să fie nuanţată, dar, mai ales în circumstatele actuale, ale apariţiei Planului european de redresare şi rezilienţă (care priveşte 750 miliarde euro ce se adaugă celor 1050 miliarde din bugetul UE) situaţia se modifică în mod radical.
 
Este adevărat că la un nivel constant al resurselor absorbite şi alte condiţii neschimbate (condiţia ceteris paribus), afirmaţia menţionată mai sus este valabilă, fiindcă resurse apar pe ambele laturi ale bugetului public. Deşi, chiar şi atunci, examinată fiind dinamica unui sistem se pot manifesta efecte dincolo de volumul resurselor; este ca şi cum într-o funcţie de producţie F(K,L,), cu K (capital) şi L (muncă) constante, un factor tehnic potenţează funcţia de producţie; ar fi acumulări cantitative ce dau naştere unui salt calitativ. 
 
Poate interveni şi situaţia când o mai eficientă alocare şi utilizare a resurselor conduce la un salt de producţie, de valoare adăugată –prin eficienţă mai înaltă în utilizarea resurselor. Şi se poate considera că o guvernare ce îşi propune să reducă cât mai mult din rente necuvenite, să lupte contra ineficienţei, şi care defineşte programe investiţionale cu efecte de antrenare superioare, renunţă la programe ce înseamnă risipă de resurse, poate vedea o dinamică a PIB-ului mai bună, un salt pe o altă traiectorie de creştere împreună cu o creştere a PIB-ului potenţial. Resursele europene pot stimula un proces amplu de utilizare mai bună, realocare, a resurselor într-o economie.
 
Vreau să subliniez un aspect ce are relevanţă pentru situaţia de acum în România, pentru gestiunea macroeconomică, mai ales în condiţiile pandemiei, ale crizei economice foarte severe:
 
  • existenţa unui deficit structural mare al bugetului public (peste 4% din PIB), accentuat în execuţie de pandemie şi criză economică prin creşterea de cheltuieli şi reducere de încasări. Acest deficit reclamă o corecţie în următorii 3-4 ani, o consolidare bugetară, cu impact semnificativ asupra economiei.
  • Dublarea practic a resurselor europene pentru România, ca stat membru al UE, în  perioada 2021-2024; fiindcă banii din Planul de redresare ar trebui absorbiţi în următorii trei ani alături de resurse din cadrul financiar multianual (bugetul UE).
 
Corecţia macroeconomică, adică aducerea deficitului bugetar la orizontul lui 2024 sub 3% din PIB, înseamnă “extracţie” de resurse din economie, prin reducere de cheltuieli şi creştere de venituri bugetare. Această “extracţie” (pentru reducerea deficitului bugetar), deşi făcută în beneficiul intertemporal al economiei şi potentialmente cu efect de atractor de resurse investionale din afară şi chiar din interior, cel puţin într-o primă fază afectează dinamica de creştere a PIB-ului; o poate încetini, chiar opri. Dacă absorbţia banilor europeni ar rămâne la nivelul mediu din anii trecuţi, corecţia macro ar afecta dinamica PIB-ului. Dacă însă, să zicem am avea o dublare (ceea ce nu este o ipoteză fantastică) a resurselor atrase, se poate contrabalansa efectul de extracţie de resurse. De pildă, dacă s-ar încerca o corecţie (reducere) a deficitului cu 2% din PIB într-un an, şi dacă această extracţie de resurse din sistem  prin bugetul public ar fi compensată de o absorbţie suplimentară, analogă ca volum , de resurse europene, impactul negativ asupra dinamicii PIB-ului ar fi mult atenuat. Este un aspect foarte important, pe care nu trebuie să îl subestimăm. Astfel, ar putea fi susţinute cererea şi oferta interne agregate chiar în condiţii de corecţie macroeconomică. Este de notat că aceste injecţii de resurse financiare ar ajuta şi finanţarea balanţei de plăţi. 
 
Cu cât absorbţia de resurse europene este mai mare şi mai bună calitativ (prin structură şi efecte de antrenare), cu atât se atenuează mai mult (se poate chiar anula) efectul contractionst al efortului de a reduce deficitul bugetar, fie corecţia macroeconomică realizată în mod gradual, pe câţiva ani.. 
Ca recapitulare: două sunt efectele de potenţare a activităţii economice produsă de fondurile europene: 1/ creşterea volumului de resurse, care ar fi efectul cantitativ; 2/ un efect de creştere a eficienţei printr-o mai bună utilizare a aceluiaşi volum de resurse. Din combinaţia aceasta se poate mult atenua, chiar anula impactul contractionst al corecţiei macroeconomice, al consolidării. Trebuie spus că o consolidare credibilă ar stimula investiţii, care s-ar adăuga la absorbţia de fonduri europene. Totul trebuie deci să fie judecat în dinamică.
 
Aceste precizări sunt necesare pentru a nu lăsa să persiste impresia că banii europeni nu contează pentru starea bugetului public decât în măsura în care substituie resurse utilizate anterior pentru acoperirea unor nevoi şi care ar fi reorientate în structura bugetului.
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

5 Comentarii

Iulian Arion
23.11.2020, 19:11:56

"Nu arareori se afirmă că aceste resurse nu schimbă soarta unui deficit bugetar întrucât ele apar pe ambele laturi ale unui buget –atat la venituri cât şi la cheltuieli." Nu chiar! UE aloca anual agricultorilor cam 1,2 miliarde de euro, in schimbul cultivarii terenurilor agricole. Ele se cultivau si cand Romania nu era membra. Deci este o injectie monetara nerambursabila. In raport cu bugetul, nu este neutra, pentru ca sunt bani care intra in economie, de unde guvernul obtine venituri (taxe si impozite). Venituri guvernamentale fara cheltuieli bugetare inseamna componente active la buget.

-4 (4 voturi)
Iulian Arion
23.11.2020, 19:15:18

"ar fi acumulări cantitative ce dau naştere unui salt calitativ." Este o teorie marxista invalidata de indicatorul economic numit "productia globala". Saltul calitativ se produce prin inovare, nu prin acumulare cantitativa.

-2 (2 voturi)
Iulian Arion
23.11.2020, 19:21:38

"Corecţia macroeconomică, adică aducerea deficitului bugetar la orizontul lui 2024 sub 3% din PIB, înseamnă “extracţie” de resurse din economie, prin reducere de cheltuieli şi creştere de venituri bugetare." Total gresit! Reducerea deficitului bugetar se poate face prin eliminarea imediata a cheltuielilor inutile: -pensii speciale, -eliminarea soferilor si a transportului cu "masina de serviciu" -eliminarea privilegiilor de casta din BNR, ASF etc. -introducerea aplicatiilor software in locul administratiei centrale care face raportare statistica. Incetarea "investitiilor de capital" in entitatile publice. Investitiile de capital sunt doar in intreprinderile comerciale nu in cele administrative. In mod pervers sunt considerate "cheltuieli de capital": -achizitionarea de autoturisme pentru transportul parazitilor din institutiile publice. Acestea sunt cheltuieli! -schimbarea perdelelor, mochetelor, mobilierului din entitatile publice. Tot cheltuieli.

-2 (2 voturi)
Iulian Arion
24.11.2020, 10:00:14

"Cu cât absorbţia de resurse europene este mai mare şi mai bună calitativ" Corect. Exista fonduri europene destinate dezvoltarii agriculturii. Fondurile destinate ridicarii la nivel comercial al fermelor din gospodarii taranesti sunt epuizate in maxim doua luni de la lansare. Cu toate acestea, guvernul dirijeaza cam jumatate din resurse catre marea latifundie pentru a sustine pe linia de plutire economica. Marea latifundie a beneficiat de fonduri strucurale europene in exces. Tehnologia a redus pretul cerealelor, cultura de baza in latifundii. Acestea sunt exportatoare nete de subventii guvernamentale, deorece exporta cereale si semintele de leguminoase, in loc sa le procesese in Romania. Brutariile din Romania importa aluat congelat portionat, din care face maine. Mancam paine din grau romanrsc, intr-adevar, dar procesat in tarile vecine, in special Ungaria. Ce-i de facut? UE s-a sesizat si a decis alocarea resurselor catre fermele de familie, provenite din gospodariile satenilor, dar care produc ecologic. Nu e usor! Programul UE de eradicarea saraciei se bazeaza pe inrolarea in circuitul economic a satenilor, nicidecum pe subventionarea marii latifundii. Marii latifundiari nu platesc impozit pe teren. Arenda e de 200 Kg cereale, in timp ce arendasii din sate acorda 1 000 Kg cereale proprietarilor.

-7 (7 voturi)
Iulian Arion
24.11.2020, 10:01:55

Consiliul Fiscal este o institutie absolut inutila si se poate inlocuui cu publicatiile financiare de bussines.

-7 (7 voturi)
Modifică Setările