Magistraţii se opun ideii taxării pensiilor mari. Un fost judecător spune că sunt şi pensii de peste 25.000 de lei

Deşi nu s-a stabilit încă un plafon pentru taxarea pensiilor mari, vehiculată în ultimele zile de ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici, ideea stârneşte ample reacţii, în special din partea magistraţilor, beneficiari ai unor pensii speciale medii de 18.225 lei în luna iunie.

Potrivit declaraţiilor date de fostul preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, Horaţius Dumbravă, pensiile ar trebui cel mult revizuite, nu taxate, pentru că noţiunea de pensie ţine de idependenţă.

"Trebuie revăzute exagerările, dacă nu ilegalităţi, măcar practici imorale. Nu este posibil ca un judecător sau procuror să iasă la pensie cu o pensie în care să fie incluse drepturi salariale restante şi au fost foarte multe situaţii imorale nu numai în raport cu ceilalalţi magistraţi care au ieşit la pensie raportând 80% din salariul brut, aşa cum spune legea, ci şi în raport cu întreaga societate.

Este imoral, este vorba de multe situaţii, ci nu într-un singur judeţ, de pensii de 20.000-25.000 de lei. Casele de pensii au o mare responsabilitate aici, pentru că nu ar fi trebui să accepte aşa ceva.

Cum e posibil ca un judecător care iese la pensie să aibă pensia mai mare decât ultimul salariu pe care l-a avut în funcţie? Au ieşit la pensie cu pensii mai mari decât salariul din luna anterioară", a spus Dumbravă pentru Hotnews.

În baza Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cei 3.801 pensionari foşti magistraţi au încasat, în medie, în luna iunie, 18.225 lei, din care doar 2.758 lei în baza propriilor contribuţii. Pensiile care li s-ar fi cuvenit în baza acestor contribuţii au fost suplimentate cu încă 17.050, bani proveniţi de la bugetul de stat, adică din buzunarele tuturor contribuabililor români.

CSM: Pensiile magistraţilor trebuie să fie cât mai apropiate ultimelor remuneraţii

Pe de altă parte, reprezentanţi ai Consiliului Superior al Magistraturii susţin,. Într-un comunicat, că „în majoritatea statelor este instituită obligaţia constituţională de a garanta judecătorilor şi procurorilor, la încetarea funcţiei, plata unei pensii al cărei nivel să fie cât mai apropiat posibil de nivelul ultimei remuneraţii, în acord cu jurisprudenţa europeană în materie”.

Redăm integral comunicatul CSM:

În jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României, cu referire şi la decizii ale instanţelor similare din alte state ale Uniunii Europene, s-a statuat constant şi fără echivoc că eliminarea pensiilor de serviciu ale magistraţilor contravine principiului independenţei justiţiei, fiind o măsură neconstituţională, dat fiind statutul special al acestei categorii profesionale.

În acelaşi sens, contravin principiului independenţei justiţiei şi măsurile echivalente, precum cele preconizate, care în fapt ar diminua beneficiul şi cuantumul pensiilor magistraţilor, reprezentând o eliminare mascată a acestora.

Garantarea existenţei, stabilităţii şi cuantumului pensiei magistraţilor este un corolar al dispoziţiilor legislative speciale privind statutul magistraţilor, inclusiv al celor care instituie incompatibilităţi şi interdicţii pe care legea le stabileşte în sarcina acestei categorii profesionale pe tot parcursul carierei.

Subliniem că potrivit art. 125 şi art. 132 din Constituţia României, funcţia de magistrat este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.

Totodată, nu poate fi ignorat faptul că la nivel infraconstituţional, Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor stabileşte o serie de incompatibilităţi şi interdicţii pentru judecători şi procurori, cum ar fi cele de a desfăşura activităţi comerciale, de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă natură, de a avea calitatea de asociat sau membru în organele de conducere, administrare sau control la societăţi civile, societăţi comerciale, inclusiv bănci sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare ori financiare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii autonome ori de a avea calitatea de membru al unui grup de interes economic.

Trebuie reamintit că independenţa justiţiei, ca garanţie constituţională, include securitatea financiară a magistraţilor, care presupune şi asigurarea unei garanţii sociale, cum este pensia de serviciu a magistraţilor, precum şi apărarea acesteia, ca parte integrantă a stabilităţii lor financiare, în aceeaşi măsură cu care apără celelalte garanţii ale acestui principiu.

Pensia de serviciu nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special căruia trebuie să i se supună magistraţii şi care impune obligaţii şi interdicţii pe care celelalte categorii de asiguraţi nu le au, fiindu-le interzise activităţi ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-şi crea o situaţie materială de natură să le ofere după pensionare menţinerea unui nivel de viaţă cât mai apropiat de cel avut în timpul activităţii, aspecte tranşate în repetate rânduri în jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

Nu în ultimul rând, documentele internaţionale stabilesc, printre alte importante măsuri pe care statele membre urmează să le adopte, şi pe aceea de a veghea ca statutul şi remuneraţia judecătorilor şi procurorilor să fie pe măsura demnităţii profesiei lor şi a responsabilităţii pe care şi le asumă.

Consiliul Superior al Magistraturii reiterează că statutul constituţional al magistraţilor, statut dezvoltat prin lege organică şi care cuprinde o serie de incompatibilităţi şi interdicţii, precum şi responsabilităţile şi riscurile pe care le implică exercitarea acestor profesii, impune acordarea pensiei de serviciu ca o componentă a independenţei justiţiei, garanţie a statului de drept, prevăzut de art. 1 alin. 3 din Legea fundamentală.

Apărând independenţa judecătorilor şi procurorilor din România, Consiliul Superior al Magistraturii nu va tolera sub nicio formă afectarea statutului magistratului pentru a cărui prezervare va efectua toate demersurile care se impun, inclusiv sesizarea organismelor internaţionale şi a Curţii Constituţionale cu un conflict juridic de natură constituţională.