Mai are România nevoie de un nou acord cu FMI? Economiştii îi acuză pe politicieni că fug de responsabilitate

Desen de Vali Ivan

România înregistrează a doua creştere economică din Uniunea Europeană, însă Eugen Teodorovici anunţă începerea negocierilor pentru o nouă înţelegere cu FMI şi UE. Economiştii arată şi de ce: Codul Fiscal este de vină.

România vrea să înceapă în acest an discuţii pentru un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) cu sprijinul marilor partide parlamentare, însă în acest caz ţara noastră ar conemna un nou paradox: am avea al patrulea acord consecutiv într-un moment în care economia creşte cu unul dintre cele mai puternice ritmuri din UE, de aproape 4% faţă de anul precedent.

Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, a anunţat că noul acord ar fi flexibil, iar înţelegerea ar veni ca o protecţie faţă de şocurile externe.

„România poate rezista pe cont propriu şi nu avem nevoie de finanţarea de la FMI, dar ar fi bine să avem un acord flexibil, ca protecţie faţă de posibilele turbulenţe pe pieţe.
Costurile de finanţare ale statului sunt foarte scăzute în prezent, dar nu se ştie niciodată“, a spus Teodorovici într-un interviu pentru Bloomberg.

Liviu Dragnea, preşedintele PSD, a afirmat într-un interviu separat că social-democraţii au transmis Guvernului să negocieze acordul.

Opoziţia sprijină, la rândul ei, ideea ca România să încheie un nou acord cu FMI şi UE, potrivit Alinei Gorghiu, co-preşedinte PNL.

„Liderii politici fug de responsabilitate“

Economiştii văd diferit această idee. Analistul Florin Cîţu spune că un nou acord ar fi „ciudat“, iar printr-o nouă înţelegere politicienii fug de responsabilitate.

„Este un reflex al politicienilor noştri să se ascundă în spatele unei instituţii financiare“, a declarat Cîţu, pentru „Adevărul“.

„Această clasă politică nu vrea să-şi asume nimic. Noi oricum nu am făcut mai nimic din actualul acord. Chiar nu-i înţeleg deloc declaraţia (lui Teodorovici – n.r.). Nu avem nevoie. Avem nevoie de independenţă economică. La Codul Fiscal, FMI s-a opus. Nu văd niciun fel de valoare adăugată la un nou acord cu FMI, doar vom plăti un comision în plus“, a spus Cîţu.

Analistul spune că o nouă înţelegere ajută doar partidele şi că a contat şi faptul că anul viitor vor fi alegeri legislative în România.

Cîţu a mai spus că România oricum avea de respectat deficitul structural de 1% asumat prin acordurile europene şi că FMI oricum ar fi făcut evaluări periodice ale economiei noastre din simplul fapt că suntem stat membru.

Profesorul de economie Mircea Coşea se întreabă retoric de ce apelează Guvernul la un nou acord, dacă autorităţile anunţă triumfalist că totul merge bine în ţară.

„De la Guvern ni se spune că lucrurile merg fantastic în România, că reducerea TVA funcţionează, se strâng bani la buget şi toate lucrurile merg numai bine, atunci de ce mai avem nevoie?“, arată Coşea.

El spune şi de ce: pentru că există mai multe pericole, criza din Grecia, turbulenţele din China, situaţia din Ucraina, criza imigranţilor şi efectele negative ale secetei din ţara noastră.

De asemenea, Mircea Coşea arată că economia stagnează, creşterea între cel de-al doilea trimestru faţă de primul fiind de doar 0,1%.

Legea salarizării, problemă mare

Pe de altă parte, el spune că, momentan, nu se ştie dacă Fondul este de acord cu noul Cod Fiscal, proaspăt re-votat în Parlament, sau cu majorările salariale promise în domeniul bugetar.

„Am ascuţit un cuţit foarte bine, dar nu avem pâinea pe care să o tăiem. O să vedeţi că de la jumătatea lui 2017 o să fim nevoiţi să facem modificări în Codul Fiscal şi să facem tăieri (de cheltuieli – n.r.)“, avertizează Coşea, care este de acord cu parafarea unei noi înţelegeri cu instituţiile internaţionale.

Economistul mai spune că, în locul reducerii cotei generale de TVA, Guvernul trebuia să elimine mai întâi taxa pe stâlp, să elimine acciza de 7 eurocenţi pe litru şi să scadă impozitul pe dividende de la 16% la 5%, pentru a stimula investiţiile. Abia apoi ar fi fost logic să reducă şi cota generală de TVA de la 24% la 20%.

Ce crede BNR

Oficialii Băncii Naţionale a României (BNR) au avut poziţii contradictorii de-a lungul timpului privind un nou acord cu organismele financiare internaţionale.

În luna mai, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, afirma că România are nevoie de un „avocat al Diavolului“ şi că un parteneriat cu acestea ar fi benefic pentru „a vinde credibil reforma fiscală“, în caz contrar „tot ce ai putea să câştigi din reforma fiscală pierzi la dobânzi (la titlurile de stat – n.r.)“.

Mai exact, dacă investitorii de la care România s-a împrumutat pe plan internaţional prin emisiuni de obligaţiuni de stat nu consideră credibil Codul Fiscal, atunci ar putea cere dobânzi mai mari, ceea ce ar duce la cheltuieli mai mari pentru Guvern.

Totuşi, în 2012, Isărescu nu mai dorea un alt acord cu FMI, deoarece ar fi dat un semnal că lucrurile nu merg bine.

„Cel mai bine ar fi să ieşim din acest acord, ceea ce ar însemna că lucrile merg bine şi nu mai avem nevoie de profesor. Dacă te mai lungeşti într-un asemenea acord, nu va mai fi un mesaj bun“, afirma atunci Isărescu.

Avem nevoie de parafă pe reducerile de taxe

Şi Greg Konieczny, managerul Fondului Proprietatea, susţine existenţa unui nou acord din perspectiva reducerilor masive de taxe.

„În lipsa unui nou acord cu instituţiile financiare internaţionale, astfel de tăieri masive de taxe şi impozite ar putea expune România la o instabilitate financiară externă care s-ar putea regăsi în costuri ridicate cu îndatorarea pentru bugetul de stat, care în final ar trebui suportate de cetăţenii români.
Din perspectiva noastră, cel mai binevenit scenariu pentru stabilitatea financiară pe termen lung a ţării ar fi distribuirea acestor scăderi de taxe pe durata următorilor trei ani şi, în acelaşi timp, obţinerea unui nou acord cu FMI“, afirma Koniczny în data de 14 august.

Principalele amendamente la Codul Fiscal vizează reducerea cotei TVA de la 24% la 20% începând de la 1 ianuarie 2016 şi de la 20% la 19% începând de la 1 ianuarie 2017.

Tot din 2017 urmează să fie eliminată şi taxa pe stâlp de 1% din valoarea activelor, cu excepţia sectorului agricol, care beneficiază de o scutire încă din 2016.

Eliminarea supraaccizei la carburanţi se va face tot din 2017, ca şi micşorarea impozitului pe dividende.

În fine, în varianta modificată a Codului Fiscal a fost reintrodusă prevederea potrivit căreia consiliile locale au posibilitatea de a majora cu până la 500% a impozitul pe clădirile şi terenurile neîngrijite, acesta aplicându-se de la 1 ianuarie 2016.